Primăria Municipiului București intră într-o etapă de reorganizare fără precedent, menită să reducă aparatul birocratic și să evite un blocaj financiar iminent. Primarul general interimar, Ciprian Ciucu, a anunțat joi că instituția este obligată să elimine aproximativ 30% din posturi până la data de 12 aprilie, o măsură drastică, dar necesară pentru a respecta legislația în vigoare și pentru a asigura continuitatea finanțării de la bugetul de stat. Potrivit edilului, nerespectarea acestor reduceri ar putea duce la pierderea cotelor defalcate de la Guvern, punând Capitala în riscul de a intra în incapacitate de plată chiar din această primăvară.
Planul de restructurare vizează în mod direct aparatul central al Primăriei, unde aproximativ 170 de angajați își vor pierde locurile de muncă. Procesul nu va fi unul aleatoriu; Ciucu a precizat că personalul care va rămâne în structură va trebui să treacă prin concursuri de competențe pentru a-și păstra funcțiile. Această mișcare face parte dintr-un efort mai amplu de aplicare a Legii 296/2023, care impune reducerea posturilor și comasarea entităților publice mici, prevederi care, deși obligatorii, nu fuseseră implementate până acum la nivelul municipalității. „Pare un efort sisific, dar sunt determinat să aduc rigoare în administrație”, a punctat primarul.
O nouă arhitectură pentru instituțiile de cultură: Șapte entități devin una singură
Cea mai vizibilă transformare va avea loc în sectorul cultural, unde șapte instituții cu profil similar vor fi absorbite într-o singură structură centralizată. CREART, ARCUB, PROEDUS, alături de Centrele Culturale Lumina și Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte, își vor înceta existența ca entități de sine stătătoare, urmând să funcționeze ca direcții interne în noua organizație. Critica primarului la adresa actualului sistem a fost tranșantă, acesta invocând lipsa de coerență și suprapunerea inutilă a programelor, multe dintre ele fiind aproape necunoscute publicului larg, deși beneficiau de bugete consistente.
Reorganizarea acestor șapte instituții va însemna o reducere drastică a schemei de personal, de la 267 de posturi existente în prezent la doar 155. Obiectivul principal este eficientizarea cheltuielilor, inclusiv prin renunțarea la spațiile închiriate în favoarea imobilelor deținute deja de Primărie. Cu toate acestea, Ciprian Ciucu a dat asigurări că proiectele culturale cu impact real și tradiție, precum evenimentele ARCUB sau târgul de Crăciun organizat de CREART, vor fi păstrate. În schimb, instituții precum PROEDUS vor trece printr-o reevaluare a misiunii sociale, prioritatea urmând să devină sprijinirea copiilor din medii defavorizate, în locul activităților fără o viziune clară.
Etapele restructurării și viitorul aparatului public
Procesul de reformă este structurat pe trei piloni principali: curățenia în aparatul central, simplificarea rețelei de instituții culturale și, într-o etapă ulterioară, analiza altor servicii publice aflate în subordine pentru posibile comasări. Mesajul transmis de administrație este unul de pragmatism economic, vizând transformarea Bucureștiului într-o primărie care oferă programe relevante la costuri acceptabile. Deși termenele sunt extrem de strânse, finalizarea acestui proces până la mijlocul lunii aprilie este considerată singura cale de a stabiliza bugetul Capitalei într-un an marcat de provocări financiare și legislative.
