Managerul interimar al muzeului, Cornel Ilie, a dat asigurări că autenticitatea pieselor nu ridică niciun semn de întrebare, iar coiful, deși ușor deformat, va fi restaurat conform standardelor. Oficialii subliniază că revenirea acestor obiecte reprezintă un moment important pentru patrimoniul național și pentru cooperarea internațională.
Oficial olandez: „Tezaurul european este din nou acolo unde îi este locul”
Directorul Muzeul Drents, Robert van Langh, prezent la București, a vorbit despre importanța recuperării artefactelor și despre colaborarea dintre autorități:
„Tezaurul european este din nou acolo unde îi este locul. De-a lungul întregii istorii a muzeelor occidentale un furt presupunând folosirea explozibilului este unic şi fără precedent. Acest atac a pus la grea încercare prieteniile, în vreme ce tocmai aceste relaţii dintre muzeele noastre au pus bazele acestei remarcabile expoziţii pe care am organizat-o împreună. Din punctul meu de vedere, astăzi, putem să constatăm că adevăratele prietenii pot supravieţui acuzaţiilor, furiei sau unor teorii ale conspiraţiei. Mulţumită neobositelor eforturi conjugate ale autorităţilor din România şi din Olanda putem astăzi să sărbătorim reîntoarcerea mult-aşteptată a coifului de aur şi a două dintre cele trei brăţări regale dacice. Demersurile poliţiei şi ale autorităţilor judiciare din ambele ţări au fost cu adevărat notabile".
Acesta a făcut și un apel pentru recuperarea celei de-a treia brățări dispărute:
„Aş dori să reiterez apelul pe care l-am făcut în Olanda, la întoarcerea acestor comori, şi încă o dată săptămâna trecută, în tribunal: oricine are informaţii cu privire la locul unde se află cea de-a treia brăţară, rog să ne informeze. Să ne ajute pentru ca şi această brăţară să se întoarcă în siguranţă acasă, aici, la Bucureşti".
Artefactele, expuse înainte de restaurare
Potrivit conducerii MNIR, piesele vor putea fi văzute de public pentru o perioadă limitată, exact în starea în care au fost recuperate, ca parte a unui demers de transparență și conștientizare.
„Pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Naţional de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare. Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile şi ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituţii şi perseverenţei autorităţilor".
Coiful, afectat, dar recuperabil
Reprezentanții muzeului au precizat că piesa centrală a tezaurului, coiful de la Coțofenești, prezintă unele deteriorări, însă acestea nu pun în pericol restaurarea completă.
„Coiful are un obrăzar afectat, s-a desprins o parte de pe o urmă veche a restaurării. Procesul de restaurare va fi mai uşor. Este puţin ovalizat, deformat, însă vom face o serie de investigaţii, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura aşa cum se cuvine. Nu este ceva care să fie complicat. Vom avea şi o colaborare cu colegii olandezi".
Ministrul Culturii, Demeter András István, a subliniat că aceste obiecte vor rămâne accesibile publicului și după finalizarea restaurării, inclusiv prin expoziții itinerante la nivel național.
„Da. Accesibilitatea este condiţie sine qua non a patrimoniului (...). Dacă expunerea de la Bucureşti este prima reîntâlnire, itinerarea (de după restaurare) trebuie să fie momentul în care aceasta este împărtăşită la scară naţională. Conferinţa, expunerea şi itinerarea nu sunt şi nu trebuie privite ca nişte forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei construcţii deschise dezvoltării succesive".
Brățările, bine conservate
Spre deosebire de coif, cele două brățări dacice recuperate nu prezintă urme vizibile de distrugere. Acestea sunt piese plurispiralice din aur, descoperite la Sarmizegetusa Regia, datate în secolul I î.Hr., cu detalii decorative complexe, inclusiv capete de animale stilizate și motive incizate.
Coiful princiar de la Coțofenești, descoperit în județul Prahova și datat în secolul IV î.Hr., este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului românesc. Realizat din tablă de aur și decorat cu motive complexe, acesta prezintă atât elemente simbolice, cât și scene ritualice. În urma furtului și a manipulării, piesa prezintă deformări, fisuri și urme de lovituri, însă specialiștii sunt optimiști în privința restaurării și readucerii sale la forma originală.
