Descoperirea a avut loc în apele Dunării, la doar 30 de kilometri de Calafat, iar imaginile au devenit virale în doar câteva ore.
O captură ieșită din comun în apele Dunării
Sveta Petrovici, un pescar cu experiență de zeci de ani, a fost cel care a prins peștele straniu. Specimenul, lung de aproximativ 60 de centimetri, avea corpul normal, dar o malformație severă la nivelul capului, complet umflat și rotund. Fotografiile făcute de pescar au circulat rapid pe rețelele sociale, provocând uimire și numeroase interpretări.
„Este pentru prima dată în viața mea când văd așa ceva”, a mărturisit Petrovici, citat de publicația Heute. Deși Dunărea este recunoscută pentru varietatea impresionantă de specii, o asemenea anomalie nu mai fusese raportată în ultimii ani.
Cercetătorii analizează cauzele posibile
Specialiștii din Serbia și România investighează ipotezele care ar putea explica deformarea severă. Printre scenariile discutate se numără poluarea apelor cu deșeuri industriale, expunerea la metale grele în perioada de dezvoltare a peștelui, mutațiile genetice spontane apărute din cauza schimbărilor de mediu sau chiar traume fizice suferite în stadiul juvenil.
Biologii atrag atenția că Dunărea traversează zone industriale unde deversările și acumulările de substanțe toxice pot afecta profund viața acvatică. Astfel de factori, spun ei, pot genera deformări rare, similare celor observate în captura pescarului din Serbia.
A fost reluată traversarea Dunării cu bacul, la Bechet
Negotin – Calafat, zonă vulnerabilă la poluare
Incidentul s-a produs în apropierea orașului Negotin, în estul Serbiei, foarte aproape de granița cu România și Bulgaria. Este o regiune recunoscută pentru bogăția ecosistemului său, dar și pentru nivelul ridicat de poluare transfrontalieră.
Specialiștii români din județele Dolj și Mehedinți avertizează de ani buni că Dunărea colectează reziduuri provenite din numeroase surse industriale. Pe termen lung, aceste substanțe pot altera structura genetică a speciilor acvatice și pot destabiliza echilibrul ecologic al fluviului.
Mostrele ajung în laboratoarele universitare
Deocamdată, nu există o explicație oficială pentru natura exactă a deformării. Mostrele recoltate din peștele prins de Petrovici urmează să fie analizate în detaliu în laboratoarele universitare din Belgrad și Novi Sad, unde cercetătorii vor stabili dacă este vorba despre o mutație genetică sau despre o consecință directă a poluării.
Cazul a reaprins discuțiile despre nivelul de contaminare al Dunării, una dintre cele mai vitale artere de apă ale Europei. Biologii avertizează că modificările apărute în rândul faunei ar putea fi un semnal de alarmă privind degradarea tot mai vizibilă a mediului acvatic, în special în contextul schimbărilor climatice și al scăderii nivelului apei.
Percheziții în Constanța, la persoane suspectate de braconaj piscicol
