CONTROVERSĂ: Gazul din Marea Neagră ar putea ajunge în Ungaria

Miza gazelor din Marea Neagră: Între promisiunile de ieftinire a facturilor și acuzațiile de favorizare a grupului OMV

Proiectul gazelor din Marea Neagră a generat mai multe controverse de-a lungul timpului. Premierului Ilie Bolojan i-au fost aduse acuzații cu vigurozitate în spațiul public, cu privire la sprijinul acordat austriecilor de la compania OMV Petrom, cea care se ocupă de exploatarea resurselor din zăcământul Neptun Deep.

Dreptul de preempțiune al României și riscul ca gazele să ajungă în Ungaria

Mai exact, OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a unor cantități mari de gaze din zăcământul Neptun Deep, livrările urmând să înceapă de anul viitor. Potrivit legii, statul român are drept de preempțiune, adică prioritate la cumpărare. Însă, dacă statul român nu își exercită acest drept, OMV poate încheia un acord cu firma ungară de stat MVM, care este extrem de interesată de achiziția gazelor românești.

România nu poate lua o decizie în acest moment deoarece are un Guvern interimar. Surse citate de presă susțin că Executivul condus de Ilie Bolojan ar fi amânat, în urmă cu o lună, transmiterea unui răspuns final, în speranța că se va forma un Guvern cu puteri depline, susținut de o majoritate stabilă în Parlament.

Solicitarea OMV, trimisă oficial după demiterea Guvernului Bolojan

Administrația Rezervelor Statului a precizat, într-un răspuns transmis pentru HotNews, că solicitarea oficială din partea OMV Petrom a fost trimisă pe data de 8 mai, la trei zile după ce Guvernul fusese deja demis prin moțiune de cenzură.

Suspiciuni majore s-au ivit însă chiar în ziua moțiunii, când Executivul condus de Ilie Bolojan a inclus pe ordinea de zi a unei ședințe extraordinare un memorandum care prevedea o tranzacție de un miliard de lei între Ministerul de Finanțe și OMV. Realitatea PLUS a dezvăluit în exclusivitate, pe data de 5 mai, că acest memorandum confidential a fost discutat în viteză în acea ședință de Guvern.

Vizita la Viena și valul de prelungiri ale licențelor energetice

Acesta nu este singurul moment care a creat semne de întrebare referitoare la ajutorul acordat de Ilie Bolojan grupului austriac. În decembrie anul trecut, premierul s-a întâlnit cu reprezentanții OMV în cadrul unei vizite oficiale la Viena. În cadrul declarațiilor comune cu cancelarul Austriei, s-a subliniat importanța sectorului energetic în colaborarea bilaterală, punctându-se rolul companiilor austriece și importanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică regională.

După acea vizită, Guvernul a adoptat un act normativ prin care a prelungit cu 25 de ani perioada de explorare pentru șapte dintre cele nouă perimetre petroliere concesionate de OMV. Tot în luna decembrie a anului trecut, într-o altă ședință, Cabinetul a aprobat prelungirea cu doi ani a fazei de explorare pentru proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, până în anul 2027. În schimbul acestei măsuri, OMV Petrom a renunțat la procesul deschis la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Concesiuni până în 2043 și acuzațiile dure venite din opoziție

Un alt acord încheiat între Guvern și grupul OMV Petrom vizează extinderea concesiunilor petroliere până în anul 2043. Tot atunci s-a discutat despre majorarea cu 40% a redevențelor petroliere și despre modificarea sistemului de supraimpozitare specific producție interne de gaze naturale.

Prelungirea licenței de exploatare în Marea Neagră pentru OMV a fost criticată dur de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Acesta a declarat, după vizita lui Ilie Bolojan în Austria, că faptele demonstrează o conformare a Guvernului de la București la cererile grupului austriac, fiind încălcate legile românești. Peiu a susținut că justificarea retragerii acțiunilor din instanță și a cererii de arbitraj de către OMV este insuficientă și că Executivul a adus statului un prejudiciu de cel puțin 20 de milioane de euro.

Acesta a mai adăugat că Executivul le refuză celor peste 5,7 milioane de angajați, celor 2 milioane de pensionari și celor aproximativ 800.000 de firme din România, care plătesc taxe și impozite, dreptul legitim de a afla cum le sunt gestionate fondurile publici. De altfel, de la preluarea mandatului de prim-ministru, Ilie Bolojan a manifestat un interes deosebit pentru domeniul energetic, el preluând inclusiv portofoliul interimar al Ministerului Energiei, în urma demisiei din funcție a lui Bogdan Ivan.