„Iadul pe pământ”. Mărturiile unor supraviețuitori ai hantavirusului, boala cu simptome asemănătoare Covid-ului

Astăzi, după luni întregi de recuperare, bărbatul descrie boala drept „iadul pe pământ” și „o tortură”.

Simptome asemănătoare Covid-ului care s-au agravat rapid

Într-un interviu acordat pentru BBC, Lorne Warburton a povestit că primele semne au apărut în martie 2023 și semănau foarte mult cu cele ale unei infecții virale obișnuite.

„Simptome asemănătoare Covid-ului, dureri în corp, o durere de cap cronică și oboseală”, a spus acesta.

În doar scurt timp însă, starea lui s-a deteriorat dramatic.

„Eram ud leoarcă de transpirație și nu puteam respira.”

Canadianul a fost transportat de urgență la spital, unde medicii l-au conectat la aparate de susținere a vieții. Diagnosticul primit avea să-i schimbe complet existența: hantavirus.

Trei săptămâni în spital și o luptă pentru supraviețuire

Bărbatul a petrecut aproape trei săptămâni internat, iar experiența prin care a trecut a rămas adânc întipărită în memoria sa.

„Gradul de boală și suferință prin care am trecut a fost iadul pe pământ, a fost o tortură să trec prin asta și apoi să reușesc să-mi revin.”

Experiențe asemănătoare au fost trăite și de alte persoane infectate cu acest virus rar, unele tulpini având o rată de mortalitate estimată între 20% și 40%.

Un alt supraviețuitor: „A fost extrem de îngrijorător”

În Germania, Christian Ege a trecut printr-o experiență asemănătoare încă din 2019.

El a povestit că inițial a crezut că are o simplă gripă stomacală.

„Am avut o gripă timp de trei zile, cu vărsături, amețeli și senzația unei „gripe ciudate”.”

După analizele de sânge, situația s-a complicat rapid. A fost internat de urgență, iar medicii au descoperit insuficiență renală și septicemie. Pentru câteva zile a ajuns la terapie intensivă și a avut nevoie inclusiv de dializă.

„Rinichii și-au revenit normal, dar coincidența unei escaladări bacteriene și virale în același timp a fost destul de îngrijorătoare pentru câteva zile.”

Focar mortal pe o navă de croazieră

Mărturiile celor doi supraviețuitori au reapărut în atenție după izbucnirea unui focar asociat unei nave de croazieră olandeze.

Trei pasageri aflați la bordul navei MV Hondius au murit după ce au fost infectați cu o tulpină rară de hantavirus. Nava plecase din Argentina într-o traversare a Oceanului Atlantic.

Operatorul croazierei a confirmat că alte trei persoane, inclusiv un cetățean britanic, au fost evacuate în Țările de Jos pentru tratament.

Britanicul, identificat de mai multe publicații ca fiind fostul polițist Martin Anstee, în vârstă de 56 de ani, se află în stare stabilă.

Soția acestuia, Nicola, a declarat pentru Daily Telegraph că au fost „câteva zile foarte dramatice” și că starea lui „a oscilat”.

În paralel, UK Health Security Agency a anunțat că două persoane din Marea Britanie se află în izolare la domiciliu după o posibilă expunere la virus.

Cum se transmite hantavirusul

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, hantavirusurile reprezintă o familie de virusuri și nu o singură boală. Există peste 20 de specii virale cunoscute.

Virusul este transmis în special prin rozătoare, prin urină și excremente uscate care pot ajunge în aer și pot fi inhalate de oameni.

Infecția poate apărea și prin mușcătura unui animal infectat.

Lorne Warburton crede că s-a infectat după ce a scuturat un covor aflat într-un pod unde existau excremente de șoarece.

În cazul lui Christian Ege, autoritățile au găsit ulterior probe pozitive în grădina casei sale, după ce fiul lui descoperise un șoarece mort în apropiere.

Nu există vaccin și nici tratament specific

În prezent, nu există un vaccin disponibil pe scară largă împotriva hantavirusului și nici un tratament antiviral dedicat.

Medicii folosesc tratamente de susținere, iar în cazurile grave pacienții ajung să depindă de aparate pentru respirație sau dializă.

Recuperarea poate dura luni sau chiar ani

După externare, Lorne Warburton a avut nevoie de aproximativ un an și jumătate pentru a-și recăpăta complet forța fizică.

„Există pași minusculi de recuperare, în care fac doi pași înainte și patru înapoi.”

El spune că, după întoarcerea acasă, a dezvoltat și alte probleme medicale severe.

„Am avut și alte probleme, cum ar fi un umăr înghețat după ce am venit acasă din spital, ceea ce a fost extrem de dureros, așa că încercam să mă reconstruiesc.”

Deși acum duce o viață aproape normală, canadianul a rămas cu fibrilație atrială și depinde zilnic de medicamente pentru inimă.

„Inima mea nu mai bate sincronizat, camerele inimii nu funcționează corect împreună. Așa că, atunci când au reușit să-mi repornească inima, am rămas cu o inimă puternică, dar fără un ritm normal.”

„Nu mai iei nimic ca fiind garantat”

Pentru ambii supraviețuitori, experiența bolii a schimbat radical modul în care privesc viața.

Christian Ege spune că perioada prin care a trecut l-a făcut mai modest și mai atent la lucrurile simple.

„A fost o perioadă grea, zile grele, dar sunt mulți oameni care suferă mai mult decât mine.”

La rândul său, Lorne Warburton afirmă că acum apreciază până și cele mai banale momente ale vieții cotidiene.

„Nu mai iei lucrurile ca fiind garantate.”

El își amintește și acum primul pahar cu apă băut după săptămânile petrecute la terapie intensivă.

„Nu am băut lichide timp de două săptămâni cât am fost la terapie intensivă și îmi amintesc că acea înghițitură de apă proaspătă și curată a fost cel mai bun lucru pe care l-am gustat vreodată în viața mea.”