Cine sunt oamenii din cercul lui Ilie Bolojan. Scandaluri, dosare și numiri controversate

După ce PNL a ieșit din guvernul Ponta, iar Darius Vâlcov a fost arestat pentru corupție, Gigel Știrbu a început să-l vorbească în spațiul public și să dezvăluie toate hoțiile acestuia. Însă, ce este foarte important este că Vâlcov lua șpăgile prin intermediul unor oameni de încredere din Slatina. Un personaj apropiat de Vâlcov era Ghenciu Marian Cristian, care a primit din partea primăriei Slatina contractul de administrare a piețelor din oraș, nume care apare în dosarul de corupție al lui Darius Vâlcov. Totodată, Ghenciu a fost tocmai partenerul de afaceri al familiei Știrbu.

Soția lui Gigel Știrbu și Ghenciu au deținut în 2006 o firmă, care aparent se ocupa de închirierea unor spații comerciale. În paralel, în acea perioadă, familia deputatului PNL Gigel Știrbu făcea afaceri cu alcool prin intermediul altei companii. În 2007, când Gigel Știrbu era secretar de stat în Ministerul Culturii, firma care comercializa alcool a fost verificată de vameși și procurorii DIICOT. Aceștia au găsit ulterior într-un depozit închiriat de firmă aproximativ patru tone de alcool pregătite pentru a fi vândute la negru. Cercetările în cazul firmei deputatului Gigel Știrbu au fost tergiversate și apoi închise în final la procuratura din Slatina.

Gigel-Sorinel Știrbu a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe controverse publice și gafe de comunicare. În 2013, după o ironie lansată de Andrei Pleșu privind numirea sa la Ministerul Culturii, Știrbu a răspuns printr-o replică devenită virală: „Sunt mândru de numele care părinții mi l-au dat”.

În perioada pandemiei COVID-19, a provocat reacții negative după o comparație controversată. Acesta a asociat refuzul purtării măștii cu comportamentul deținuților din lagărele naziste.

Deputatul Mircea Roșca

Un alt nume controversat din cercul lui Ilie Bolojan este deputatul Mircea Roșca, actualul președinte al PNL Prahova. În cadrul Camerei Deputaților, ocupă poziția de vicelider al grupului parlamentar PNL. Dar, se pare că și acesta are un trecut controversat.

În luna noiembrie a anului 2014, liberalul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce procurorii DNA l-au acuzat de fapte de corupție. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi cerut 20 de mii de euro pentru a interveni în favoarea unei firme pentru obținerea unor terenuri în comuna Azuga. Din această sumă, cinci mii de euro ar fi ajuns direct la el, iar o parte din bani ar fi fost folosită pentru partid. De asemenea, era acuzat că a intervenit pentru atribuirea unor contracte publice către firme apropiate, primind în schimb bani, bunuri și folosirea unei mașini de lux.

Ulterior, În 2018, acesta a fost condamnat de Instanța Supremă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Instanța a stabilit un termen de supraveghere de 5 ani. El a fost însă achitat pentru alte acuzații de trafic de influență și abuz în serviciu. În 2024 procesul s-a încheiat definitiv prin prescrierea faptelor, fără condamnare finală. Totodată, Ilie Bolojan, premierul demis, a fost prezent la ziua de naștere a acestuia în luna februarie, chiar după o ședință de guvern în grabă, în cadrul căreia a adoptat mai multe măsuri de austeritate.

Pachetul de măsuri administrative prevedea reduceri de posturi și de cheltuieli în sectorul public, fiind criticat de presă și de alte partide politice. După ce a fost aprobat, Bolojan n-a ieșit public să explice românilor ce măsuri a luat și a mers la aniversarea lui Roșca. În urma petrecerii unde au luat parte mai mulți liberali, deputatul Mircea Roșca a fost chemat în instanță de Fisc. Liberalul figurează ca pârât, alături de soția sa și alte două persoane fizice, într-un dosar al cărui obiect este partaj judiciar, înregistrat pe 31 mai 2024 la Judecătoria Sinaia. Conform datelor din dosar, Fiscul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții, partajarea imobilului în suprafață de 300 metri pătrați din acte și 256 metri pătrați suprafață măsurată. Expertul a propus ca terenul să fie atribuit unuia dintre coproprietari, iar ceilalți să primească o compensație financiară. Mircea Roșca și soția sa au contestat raportul de expertiză, însă instanța a respins obiecțiile acestora.

Octavian Oprea

Următorul pe lista greilor din PNL care îl susțin pe Bolojan este Octavian Oprea. Liberalul a avut un traseu fulgerător prin politică și administrația românească. Acesta a fost adus în 2020 în conducerea Autorității pentru Digitalizare a României, instituția care trebuia să modernizeze serviciile digitale ale statului. Din funcția de vicepreședinte a ajuns a ajuns să conducă interimar instituția, fiind văzut drept unul dintre tinerii promovați de noul val liberal. În paralel, conducea și organizația de tineret a PNL. Totul s-a schimbat în 2022, după scandalul de la Școala de Vară a TNL, atunci când în spațiul public au apărut imagini cu tineri liberali care scandau injurii și sloganuri agresive împotriva Partidului Social-Democrat, partenerul de guvernare al PNL-ului la acel moment.

Oprea, considerat principalul organizator al evenimentului, a fost imediat sancționat: a fost demis atât din fruntea TNL, cât și de la Digitalizare. Ieșirea a fost temporară. După câteva luni, Octavian Oprea a revenit spectaculos în sistem. În 2023, ministrul Energiei de atunci, Sebastian Burduja, l-a numit director general la compania de stat Electrocentrale Grup. Numirea a atras imediat critici, mai ales că venea după scandalul public care îl îndepărtase din funcțiile anterioare. În 2026, numele lui a reapărut în centrul unei noi controverse, după ce l-a atacat public pe șeful ADR, acuzându-l că ar fi rămas în funcție cu sprijin PSD.

Laurențiu Leoreanu

Alt nume controversat: liberalul Laurențiu Leoreanu. Profesor de matematică la bază, a intrat în administrație ca director de liceu, ulterior a făcut pasul spre politică. Inițial, a fost în PSD, a devenit ulterior unul dintre cei mai importanți oameni ai PDL, ulterior în PNL în județul Neamț, primar al municipiului Roman mai multe mandate și unul dintre liderii locali influenți ai liberalilor.

Dar atenția publică a venit mai ales după investigațiile privind averea sa. Declarațiile de avere arătau un patrimoniu consistent: mai multe case, un apartament, terenuri intravilane și agricole, conturi și bunuri acumulate în anii în care ocupa funcții publice. De asemenea, deși a fost în PSD, Leoreanu a încercat rapid să se facă vizibil în PDL apropiindu-se cât mai repede de liderii partidului. La acea vreme, presa locală transmitea că încerca din greu să intre în grațiile Elenei Udrea.