Judecătorii au admis parțial obiecția de neconstituționalitate, stabilind că interdicția este posibilă, dar nu în forma actuală.
Interdicția rămâne posibilă, dar trebuie reglementată mai clar
Legea analizată prevede că persoanele care au un comportament agresiv — fizic sau verbal — sau care distrug bunuri în interiorul clădirii Parlamentului pot primi o interdicție de acces între o lună și doi ani. CCR a considerat însă că această măsură, în forma actuală, nu oferă suficiente garanții pentru a preveni abuzurile.
În comunicatul oficial, Curtea a precizat:
„Curtea Constituțională […] a admis obiecția de neconstituționalitate cu privire la soluția legislativă prevăzută la art.12 ind.4 din legea criticată, care instituie interdicția de acces în incinta Palatului Parlamentului, și a constatat că aceasta este neconstituțională în măsura în care nu este însoțită de garanții și criterii obiective de apreciere pentru aplicarea sa justă și proporțională.”
Totodată, CCR a respins ca neîntemeiată obiecția asupra legii în ansamblu, permițând continuarea procesului legislativ după corectarea articolelor problematice.
„a respins, ca neîntemeiată, obiecția cu privire la legea criticată, în ansamblu, precum și cu privire la celelalte dispoziții ale Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului „Palatul Parlamentului”, mai scrie CCR în decizia sa.
De ce a admis CCR parțial obiecția
1. Critici de neconstituționalitate extrinsecă — respinse
Curtea a stabilit că legea respectă regulile de tehnică legislativă și nu creează paralelism normativ. Inserarea prevederilor în Legea nr. 267/2008 este considerată justificată, având în vedere că ambele acte normative vizează administrarea Palatului Parlamentului.
CCR a subliniat că legea are un caracter special, un scop legitim și un domeniu de aplicare bine delimitat, diferit de cel al dreptului penal sau al regulamentelor disciplinare parlamentare.
2. Critici de neconstituționalitate intrinsecă — admise parțial
Curtea a identificat trei probleme majore:
Articolul privind interdicția de acces trebuie să includă criterii clare de individualizare a sancțiunii, pentru a garanta proporționalitatea și a permite controlul judecătoresc.
CCR a subliniat că imunitatea nu poate proteja comportamente agresive sau distrugerea de bunuri. Totuși, interdicția nu trebuie să împiedice exercitarea mandatului, mai ales în contextul tehnologiilor digitale care permit participarea la activități parlamentare de la distanță.
Necesitatea transparenței și a căilor de atac Măsura trebuie comunicată imediat persoanei vizate și trebuie să existe proceduri clare privind contestarea ei.
Ce urmează
Parlamentul trebuie să modifice legea pentru a introduce criterii obiective, proceduri clare și garanții suplimentare. Abia după aceste ajustări, interdicțiile de acces vor putea fi aplicate în mod constituțional.
Decizia CCR vine într-un context tensionat, marcat de incidente repetate în Parlament și de discuții privind comportamentul unor aleși. Hotărârea oferă un cadru pentru sancționarea comportamentelor violente, dar impune totodată limite pentru a preveni eventuale abuzuri politice.
Curtea Constituțională a respins din nou sesizarea lui Nicușor Dan pe legea Vexler
