Rezumat Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5), raportat la art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituție.
Lipsa avizului CSM, coroborată cu faptul că Guvernul nu a așteptat curgerea integrală a termenului de 30 de zile necesar obținerii acestuia, încalcă art. 1 alin. (3) și (5), raportat la art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție.
Argumente Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege reprezintă un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se astfel atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, cu un obiect și scop unitar — măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și respectarea obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este, în sine, contrar principiului securității juridice, atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive ale legilor; dimpotrivă, le permite, cu condiția ca acestea să nu se succedă rapid în timp, să nu fie arbitrare și să nu pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale, ori standardele, principiile și valorile constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală privind posibilitatea Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu.
De vreme ce Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a respecta acest termen.
Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
