Contrar mitului că ar exista o limită sub care nu se întâmplă nimic, legislația românească nu stabilește un plafon clar care să garanteze absența verificărilor. Poți primi atât 100 de euro, cât și 10.000 de euro, iar ceea ce contează cu adevărat este justificarea provenienței banilor și dacă aceasta poate fi explicată în mod legal.
De exemplu, dacă banii reprezintă un cadou ocazional din partea unui membru al familiei sau a unui prieten apropiat, aceștia nu sunt considerați venit impozabil. Totuși, în cazul unor sume mari sau a unor transferuri repetate, este recomandat să ai documente care să ateste caracterul necomercial al acestor tranzacții.
Pe de altă parte, dacă banii provin din activități precum munca la distanță, închirierea unei proprietăți, investiții sau alte surse de venit, există obligația declarării lor și plata impozitelor aferente. În mod obișnuit, se aplică un impozit pe venit de 10%, iar în anumite situații pot fi necesare și contribuții pentru sănătate sau asigurări sociale, în funcție de veniturile totale pe an.
Documentele care te scapă de probleme
Fluxurile financiare provenite din conturi externe sunt monitorizate tot mai riguros. Instituțiile bancare din România colaborează cu cele internaționale, iar transferurile mari sau neobișnuite pot fi supuse unor analize suplimentare. Chiar și plățile ocazionale, precum cele realizate prin platforme de vânzări online, pot ridica semne de întrebare dacă volumul sau frecvența acestora nu sunt justificate, scrie Click!
Pentru transferurile între rude apropiate, este indicat să existe o mențiune clară în detaliile tranzacției, de exemplu „donație între mamă și fiu”, sau să ai un document notarial care să ateste scopul transferului. Acest lucru oferă o protecție legală în cazul unor verificări privind proveniența fondurilor.
Când banii provin din activități profesionale sau colaborări, păstrează contracte, facturi, extrase bancare și orice alte documente care să dovedească legalitatea veniturilor. Lipsa acestor justificări poate duce la clasificarea sumelor ca venituri nejustificate, ceea ce implică recalcularea retroactivă a taxelor și posibile penalități.
Uniunea Europeană reînvie o practică bancară periculoasă care a declanșat criza financiară din 2008
