Proiectul este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei în domeniul transporturilor pentru perioada 2021–2027, cu un buget total de 229.999.786 euro, fără TVA. Bulgaria va contribui cu 111.831.421 euro, dintre care până la 85% vor fi acoperiți prin granturi europene, adică aproximativ 95 milioane euro. România, în calitate de coordonator, va gestiona atribuirea comună a trei contracte majore: monitorizare de mediu, proiectare și construcție, precum și supravegherea lucrărilor. În paralel, fiecare țară va derula independent contracte pentru publicitate, audit financiar și verificarea cheltuielilor, conform legislației naționale.
Obiectivele tehnice ale proiectului
FAST Danube 2 vizează intervenții inginerești pe secțiunea comună a fluviului, pentru a asigura navigația pe tot parcursul anului. Planul include dragarea a 12 segmente critice, stabilizarea malurilor și construirea de structuri hidraulice. Finalizarea este programată pentru sfârșitul anului 2028. Aceste măsuri vor crește siguranța traficului fluvial, vor facilita transportul de mărfuri și persoane și vor consolida conectivitatea regiunii cu Uniunea Europeană.
Dezbateri și controverse în Parlamentul bulgar
Ratificarea nu a fost lipsită de controverse. Deputatul Kosta Stoyanov, din partea formațiunii Vazrazhdane, a susținut că Tratatul de la Neuilly definește șenalul navigabil ca frontieră de stat și a avertizat că acordul ar putea duce la mutarea graniței în dezavantajul Bulgariei. Acesta a calificat decizia drept „trădare națională”.
Secretarul de stat Angel Zaburtov a respins aceste temeri, explicând că frontiera a fost stabilită prin convenția din 1908 și că proiectul nu afectează delimitarea teritorială. El a subliniat că dificultățile de navigație pe Dunăre, mai ales în anumite perioade ale anului, fac din FAST Danube 2 o inițiativă logistică esențială.
Pericol de pe Dunăre a fost înlăturat: oamenii din Plauru pot reveni în localitate. Anunțul DSU
Context european și istoric al proiectului
Proiectul se află pe agenda europeană de mai mulți ani. În octombrie 2023, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a îndemnat Bulgaria și România să depună o propunere comună. În ianuarie 2024, Ministerul Transporturilor din Bulgaria a confirmat depunerea proiectului, iar în aprilie 2025, directorul Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, Ivelin Zanev, estima valoarea la circa 230 milioane euro.
Guvernul de la Sofia a confirmat ulterior costurile și contribuția Bulgariei, în timp ce Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Agenția bulgară au convenit să gestioneze împreună achizițiile publice. Vicepremierul Atanas Zafirov declara la București, în aprilie 2025, că Bulgaria are deja soluții pregătite și că implementarea poate începe imediat ce România semnează acordul.
Proiecte complementare și perspective regionale
FAST Danube 2 este însoțit de inițiative complementare, precum proiectul DISMAR, finanțat cu 10 milioane euro prin programul Interreg VI-A România–Bulgaria, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație. În plus, oficialii bulgari au subliniat că proiectul va facilita dezvoltarea altor inițiative transfrontaliere, inclusiv noi poduri și legături de feribot.
Importanța strategică a Dunării
Dunărea rămâne unul dintre cele mai promițătoare coridoare pentru conectivitatea europeană. Prin FAST Danube 2, Bulgaria și România își consolidează rolul de actori regionali în infrastructura de transport, contribuind la libera circulație pe Rețeaua Transeuropeană și la dezvoltarea economică a regiunii.
