Noul buletin nu mai afișează adresa tipărită, aceasta fiind stocată exclusiv pe cip pentru protecția datelor personale și pentru a permite actualizarea electronică a acesteia fără a emite un nou act.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) confirmă că majoritatea instituțiilor publice și private nu au echipamentele necesare pentru a citi informațiile de pe cip, reprezentând astfel un impediment pentru utilizatori.
Ca măsură provizorie, MAI a pus la dispoziție mai multe soluții, precum certificatul electronic de domiciliu emis online, aplicația mobilă RO CEI Reader (care însă are unele erori tehnice) și certificatul fizic de domiciliu emis de Registrul Național de Evidență a Persoanelor. Cu toate acestea, multe instituții continuă să solicite prezența fizică a cetățenilor cu dovezi clasice de domiciliu.
Instituțiile statului, mai nepregătite pe zi ce trece. Legea nu are sancțiuni
MAI a transmis instituțiilor mesaje de responsabilizare pentru a se adapta cât mai rapid la cerințele tehnice ale noilor cărți electronice de identitate și pentru a nu transfera povara pe cetățeni. Totuși, instituția precizează că nu are competențe legale să forțeze dotarea unităților cu cititoare de carduri, deși toate autoritățile și persoanele juridice au obligația să achiziționeze aceste echipamente.
MAI menționează că „toate instituțiile publice și private au obligația să ia măsurile necesare pentru adaptarea infrastructurii proprii la utilizarea CEI, prin achiziționarea de cititoare de carduri și implementarea aplicațiilor puse la dispoziție”.
„Obligația adaptării la noile realități tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept privat și, în subsidiar, cetățenilor”.
Direcția MAI spune însă că „nu are competențe legale sau atribuții privind dotarea instituțiilor publice cu echipamente compatibile cu noul document”.
Haos în instituții: ANAF nu recunoaște documentele semnate cu CEI; CFR, CNAS și CNPP cer dovada domiciliului
De asemenea, în relațiile cu ANAF, documentele semnate electronic cu CEI nu sunt încă recunoscute, fiind în curs demersuri pentru rezolvarea situației. CFR Călători solicită dovada domiciliului în situații speciale, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Națională de Pensii cer documente care să ateste domiciliul din CEI, însă se discută pentru interconectarea sistemelor informatice între aceste instituții și DGEP pentru facilitarea accesului.
Problemele legate de infrastructura tehnologică pentru noile cărți electronice de identitate persistă în România, generând dificultăți majore pentru cetățeni în relația cu instituțiile publice și private, în ciuda încercărilor autorităților de a oferi soluții temporare și de a stimula adaptarea la noile standarde digitale.
Românii au depus nenumătate reclamații la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul MAI.
Printre cele mai frecvente observații semnalate de cetățeni este lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI.
„În evidențele DGEP au fost înregistrate sesizări și solicitări din partea cetățenilor și a unor instituții privind diverse aspecte legate de utilizarea noilor CEI, printre cele mai frecvente aspecte semnalate regăsindu-se lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI, ci în suportul de stocare electronică (cip), respectiv pentru semnarea documentelor utilizând certificatul pentru semnătură electronică avansată, emis de MAI”, se arată în precizările Ministerului de Interne.
„În situațiile în care cetățenii au formulat petiții prin care au semnalat anumite dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile care nu și-au adaptat infrastructura la noul format al actului de identitate”, DGEP spune că „a transmis punctual mesaje de responsabilizare instituțiilor respective, prin care s-a subliniat importanța dotării corespunzătoare și necesitatea de a nu transfera obligațiile proprii asupra cetățeanului”.
Guvernul discută azi felul în care studenții pot beneficia de reduceri la CFR: soluția ar fi întoarcerea la hârtii în ciuda digitalizării „accelerate”
De asemenea, Guvernul analizează, astăzi, în cadrul unei ședințe normele metodologice pentru limitarea reducerilor de 90% acordate studenților la călătoriile cu trenul în 2026, valabile doar între localitatea de domiciliu și cea a facultății, precum și modalități de verificare a adresei pentru posesorii de cărți electronice de identitate (CEI), unde domiciliul nu mai apare tipărit.
Problema principală ține de noile CEI, unde adresa este stocată doar pe cip, fără a fi vizibilă pe noua carte de identitate, ceea ce complică verificarea la ghișeele CFR Călători, care nu dispun de aparatura necesară.
Soluția propusă implică prezentarea suplimentară, în format fizic sau electronic, a unui certificat de domiciliu emis de evidența populației, alături de legitimația de student sau adeverința de înmatriculare.
Această abordare a Guvernului reprezintă o reîntoarcere în trecut, la „hârtii”, contrar promovării digitalizării, punând povara administrativă pe umerii studenților. Este greu de crezut că angajații de la ghișeele CFR din gări vor ști să se descurce cu noile certificate în format electronic, cerându-le studenților să prezinte acest certificat atestator în format fizic.
Guvernul urmează să adopte aceste norme pentru a asigura continuitatea facilităților, dar implementarea rămâne dependentă de adaptarea operatorilor feroviari.
„Studenții posesori de carte electronică de identitate (CEI), pe lângă documentul menționat la alin. (8) literele a) și c) (adică legitimația de student sau, pentru cei din anul I, adeverința de student) trebuie să prezinte suplimentar, în format fizic, în original, un document/certificat emis de structurile specializate de evidență a populației care să ateste domiciliul persoanelor. Certificatul privind domiciliul eliberat digital din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor poate fi prezentat, în format fizic sau în format electronic”.
Studenții români din străinătate întâmpină dificultăți similare pentru reducerea de 50% la tren și metrou, introdusă de la 1 octombrie 2025 prin Legea nr. 199/2023. Aceștia trebuie să prezinte cardul de student însoțit de traducere legalizată care atestă înmatricularea cu frecvență, vârsta sub 30 de ani și cetățenia română, deoarece documentele standard nu conțin aceste detalii.
