Una dintre cele mai contestate prevederi este aplicarea retroactivă a noilor termene. Persoanele care și-au depus dosarele cu ani în urmă sunt obligate acum să aștepte încă 2-3 ani. Măsura, justificată oficial prin „aducerea unor termene realiste” pentru instituție, a generat nemulțumiri masive și plângeri colective.
Tribunalul București cere lămuriri de la CJUE
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a trimis o întrebare preliminară către instanța europeană, cerând să fie clarificat dacă prelungirea retroactivă a termenelor nu încalcă drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții susțin că procedura devine imposibil de parcurs în condiții rezonabile, iar accesul la cetățenia europeană este restricționat în mod arbitrar.
Exemplul unui reclamant din Moldova
Un dosar concret, cel al reclamantului C.I., a determinat instanța să ceară clarificări CJUE. În motivarea deciziei, judecătorii au explicat: „prin întrebările formulate, reclamantul urmărește să se răspundă dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă obținerea cetățeniei și dacă aceasta are consecințe reale asupra exercitării drepturilor din TFUE”. Este invocat și articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.
Referințe la jurisprudența europeană
În dosarul de trimitere se fac trimiteri la hotărârile Rottmann și Tjebbes, unde CJUE a precizat că schimbările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și nici încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire în baza unui termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este percepută ca o încălcare a acestui principiu.
Întrebarea preliminară adresată instanței europene
Tribunalul a întrebat explicit dacă o reglementare națională care prelungește termenul de soluționare de la 5 luni la 2 ani și aplică modificarea retroactiv, inclusiv cererilor deja depuse, poate afecta dreptul de a dobândi cetățenia Uniunii. Cauza se află în fază incipientă, iar decizia finală nu a fost încă pronunțată.
Contestarea legii și în România
Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost atacată și la Curtea Constituțională, sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invocat posibile vicii de constituționalitate. Printre criticile aduse se numără termenele excesive și introducerea unor noi cerințe birocratice pentru solicitanți. Pe portalul CCR apar deja multiple excepții de neconstituționalitate.
Impact major asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt principalii afectați, întrucât articolele 10 și 11 din lege le permit redobândirea cetățeniei pierdute. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, iar mulți au deja dosare blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, dar deocamdată schimbările legislative întârzie.
Număr tot mai mic de cereri noi
Avocați și consultanți constată o scădere a solicitărilor depuse în 2025, explicată prin descurajarea candidaților în fața obstacolelor birocratice. Un ghid informativ circulat la Chișinău avertiza: „Necunoașterea noilor reguli te poate costa timp prețios și chiar respingerea cererii”. Procedura, cândva accesibilă, a devenit acum un maraton administrativ.
Cerința de limbă, din nou introdusă
Legea a reintrodus obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în română. Această prevedere, eliminată în 2009, a reapărut în 2025, spre nemulțumirea multor solicitanți. ONG-urile au protestat și au strâns peste 9.000 de semnături împotriva acestei obligații. Criticii spun că cerința este redundantă, din moment ce oricum există interviul ANC unde se testează cunoștințele de limbă.
Birocrația suplimentară complică procedura
Noile reguli cer ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care depuseseră deja dosarele. Ordinul ANC nr. 85/2025, publicat pe 22 aprilie, a introdus cerințe noi fără o campanie de informare, provocând confuzii. Deși instituția a emis clarificări, percepția publică este că procedura a devenit și mai complicată.
