Amenzile date în STARE DE URGENȚĂ, neconstituționale! Cum pot fi recuperați banii

Curtea Constituțională a luat în discuție miercuri sesizarea Avocatului Poporului împotriva Ordonanței de Urgență 34/2020, prin care au fost mărite amenzile date pentru încălcarea ordonanțelor militare. Curtea a decis că amenzile aplicate sunt neconstituționale.

„Din analiza întregului act normativ, astfel cum a fost modificat și completat prin Ordonanța de urgență nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravențională care să poată fi sancționată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenție» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravențională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravențiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituția condusă de către Renate Weber.

120 milioane de euro este cuantumul amenzilor aplicate de polițiști în stare de urgență celor care au încălcat restricțiile din ordonanțele militare. Sunt estimări că 80% dintre ele vor fi contestate.

După decizia CCR, Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat, că amenzile nu se anulează automat, ci trebuie atacate de cetățeni în instanță având la bază decizia Curții Constituționale.

Decizia CCR

CCR susține, într-un comunicat de presă, că dreptul contravențional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale.

În aceste condiții, actele normative cu putere de lege și actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc și se sancționează contravenții trebuie să întrunească toate condițiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate. Or, Curtea constată că dispozițiile art.28 alin.(1) prin sintagma 'nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție' califică drept contravenție încălcarea obligației generale de a respecta și de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravențională", spune CCR.

Pe de altă parte, judecătorii constituționali consideră că lipsa de claritate a prevederilor OUG 1/1999 face ca polițiștii să aplice în mod arbitrar amenzile.

"În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenții este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravențiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenția, judecătorul însuși nu dispune de reperele necesare în aplicarea și interpretarea legii, cu prilejul soluționării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției", precizează CCR.

Mai mult, consideră judecătorii CCR, prevederile art. 28 din OUG 1/1999 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală.

În ceea ce privește sancțiunile contravenționale complementare, deși legea prevede ca acestea se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancțiunea complementară aplicabilă.

"În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție", se arată în decizia CCR.