Potrivit specialiștilor, fosfatul are rolul de a "lega" compoziția, pentru că altfel shaorma s-ar usca și s-ar destrăma pe rotisor, însă, pe de altă parte, substanța chimică poate provoca probleme de sănătate, în special asupra inimii şi sistemului circulator.
Potrivit legislaţiei europene, folosirea fosfatului pentru conservare e permisă doar în cazul cărnii proaspete, pentru că astfel expunerea la efectele substanței ar fi limitată. Jurnaliştii de la Bild susțin însă că aproape toată carnea folosită în UE pentru shaorma şi kebab este livrată congelată, ceea ce înseamnă că stă mult mai mult timp impregnată cu fosfat.
În războiul poltic pentru sharoma și kebab, creştin-democrații îi acuză pe socialiști și pe verzi că provoacă panică exagerând efetele fosfatului. “Prin consumul de shaorma şi kebab, un cetăţean european ingerează într-un an atât fosfat cât ar ingera dacă ar consuma 1,5 litri dintr-o foarte cunoscută marcă de băutură carbogazoasă”, a declarat un expert.
Miză conflictului este uriașă, pentru că, potrivit Bild, în Uniunea Europeană se consumă, zilnic, 500 de tone de carne pentru shaorma şi kebab. Cea mai afectată ar fi Germania, pentru că aici se produce circa 80% din carne, iar cele două alimente sunt extrem de populare în rândul turcilor, cea mai numeroasă minoritate. În plus, e vorba de o întreagă industrie alimentară cu specific național care ar fi condamnată la moarte, în cazul unei interdicții europene. Într-o situație asemănătoare este și România, pentru că cele două produse rivalizează, ca vânzări și popularitate, cu cele mai mari mărci de fast-food occidentale.
România a avut, în urmă cu câțiva ani, o problemă asemănătoare cu micii autohtoni, din cauza bicarbonatului care se adaugă în carne. După o perioadă de interdicție, autoritățile europene au revenit, impunând însă măsuri mai stricte asupra calității cărnii.
