UPDATE 23:45 - Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: Donald Trump este „extrem de frustrat” de Kiev şi Moscova
Preşedintele american Donald Trump este „extrem de frustrat” de Ucraina şi Rusia, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, subliniind că el doreşte acum „fapte reale” pentru a pune capăt războiului.
„Preşedintele este extrem de frustrat de ambele părţi implicate în acest conflict şi s-a săturat de întâlnirile organizate doar de dragul de a se reuni”, le-a spus joi jurnaliştilor secretarul de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt
Preşedintele american Donald Trump va trimite în acest weekend un reprezentant în Europa pentru discuţii privind Ucraina, dacă există o şansă reală de a încheia un acord de pace, a precizat Casa Albă.
Este un discurs pe care Donald Trump îl ţinuse deja miercuri, după ce discutase telefonic cu omologul său francez, Emmanuel Macron, cu prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi cu cancelarul german Friedrich Merz. Preşedintele american a declarat că a folosit „cuvinte destul de dure” în timpul acestei discuţii şi a avertizat că Statele Unite „nu vor să-şi piardă timpul”.
„Emisarul său, (Steve) Witkoff, şi echipa sa continuă discuţiile cu cele două părţi chiar în acest moment”, a precizat Karoline Leavitt.
Donald Trump declarase cu o zi înainte că liderii europeni doresc să organizeze o reuniune în care să discute despre Ucraina, în acest weekend, dar avertizase că participarea americană nu este sigură.
„Dacă există o şansă reală de a semna un acord de pace, dacă considerăm că aceste reuniuni merită ca cineva din Statele Unite să-şi dedice timpul în acest weekend, atunci vom trimite un reprezentant”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
„Încă nu suntem siguri dacă se poate obţine o pace reală şi dacă putem cu adevărat să facem progrese”, a adăugat ea.
UPDATE 22:30 - NATO solicită „testarea” lui Putin pentru a vedea dacă doreşte pacea în Ucraina
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joi „testarea” lui Vladimir Putin pentru a determina dacă „doreşte pacea în Ucraina”, prin stabilirea unui plan susţinut de Statele Unite şi Europa, după ce Kievul a înaintat Washingtonului o nouă versiune pentru a pune capăt războiului, relatează Le Figaro.
„Dacă cred că Statele Unite şi Europa vor reuşi să ajungă la un acord în privinţa Ucrainei? Da, sunt convins de asta”, a declarat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, în cadrul unei dezbateri la Berlin. „Dacă sunt sigur că ruşii vor accepta? Nu ştiu. Acesta este testul”, a adăugat el, spunând că în felul acesta se va vedea dacă Putin „este serios”.
El a avertizat, de asemenea, încă o dată, că liderul rus nu se va opri la Ucraina, dacă europenii nu vor investi masiv în apărarea lor. „Dacă vă place limba germană şi nu doriţi să vorbiţi rusa, este esenţial să investiţi masiv în apărare, este o condiţie sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a transmis Mark Rutte audienţei de la Berlin.
Dacă Ucraina s-ar afla „sub jugul ocupaţiei ruse”, acest lucru ar costa foarte mult statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, o organizaţie care ar trebui atunci „să-şi mărească considerabil prezenţa militară de-a lungul flancului său estic”, a subliniat Mark Rutte.
UPDATE 20:30 - Zelenski refuză concesiile teritoriale către Rusia fără un referendum și a transmis Washingtonului încă o contrapropunere
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că statutul centralei nucleare Zaporojie și controlul asupra provinciei estice Donețk sunt două chestiuni cheie încă nesoluționate în urma negocierilor cu SUA asupra planului de pace propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, plan în urma căruia a transmis Washingtonului încă o contrapropunere, dar a susținut că orice concesie teritorială față de Rusia va trebui supusă unui referendum în Ucraina, relatează agențiile AFP, Reuters și EFE.
”Teritoriile regiunii Donețk și tot ce are legătură cu acestea, precum și centrala nucleară Zaporojie. Acestea sunt cele două chestiuni asupra cărora continuăm să discutăm” cu Washingtonul, a afirmat Zelenski la o conferință de presă la Kiev.
UPDATE 18:40 - POLITICO: Polonia este furioasă că a fost exclusă din negocierile de pace cu Ucraina
Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie POLITICO.
Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.
„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.
Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte 1 milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze. Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare — deja cele mai mari din alianţă — la 500.000 de soldaţi.
Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.
UPDATE 16:45 - Șeful NATO lanseză un avertisment dur: „Noi suntem următoarea ţintă a Rusiei”
Şeful NATO, Mark Rutte, a îndemnat joi aliaţii să-şi intensifice eforturile de apărare pentru a preveni un război purtat de Rusia, care ar putea fi „la scara războiului pe care l-au îndurat bunicii şi străbunicii noştri”, relatează Reuters.
Într-un discurs ţinut la Berlin, Rutte a declarat că prea mulţi aliaţi din NATO nu simt urgenţa ameninţării ruse în Europa şi că trebuie să-şi crească rapid cheltuielile şi producţia în domeniul apărării pentru a preveni un război de amploarea celui trăit de generaţiile trecute.
„Noi suntem următoarea ţintă a Rusiei. Mă tem că prea mulţi sunt liniştiţi şi complezenţi. Prea mulţi nu simt urgenţa. Şi prea mulţi cred că timpul este de partea noastră. Nu este aşa. Acum este momentul să acţionăm”, a spus Rutte.
„Conflictul este la uşa noastră. Rusia a readus războiul în Europa. Şi trebuie să fim pregătiţi”, a cerut el.
Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani, a estimat Rutte.
UPDATE 13:30 - Kievul anunță că ar fi lovit o platformă petrolieră Lukoil în Marea Caspică, la peste 1.200 de km de Ucraina
Surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei citate de Kyiv Post au spus că platforma a fost lovită de patru ori.
Dronele cu rază lungă de acțiune operate de Centrul de Operațiuni Speciale Alpha din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit platforma petrolieră offshore Filanovski, deținută de Lukoil în Marea Caspică, oprind producția din peste 20 de sonde, a declarat joi dimineață un oficial de securitate pentru Reuters.
UPDATE 10:30 - Ucraina ar fi lovit cu drone Sea Baby o nava fantomă a Rusiei
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a folosit drone navale Sea Baby pentru a lovi un petrolier aparținând „flotei din umbră” a Rusiei în Marea Neagră, pe 10 decembrie, avariind critic nava în timp ce aceasta naviga prin zona economică exclusivă a Ucrainei, a declarat o sursă din cadrul agenției pentru Kyiv Independent.
Petrolierul, identificat ca Dashan, sub pavilionul Comorelor, se îndrepta cu viteză mare spre terminalul portuar rusesc Novorossiisk.
Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile privind atacul sau amploarea pagubelor.
UPDATE 9:30 - Explozie și incendiu lângă una dintre cele mai mari fabrici din Rusia
Un atac cu drone a provocat un incendiu de proporții lângă uzina chimică Acron din orașul rusesc Veliky Novgorod, în noaptea de miercuri spre joi, potrivit autorităților regionale și relatărilor din presa locală, relatează Mediafax.
Mai multe canale de monitorizare și publicații locale au transmis că un atac cu drone a declanșat un incendiu vizibil din diferite zone ale orașului.
UPDATE 8:30 - Rusia anunță că a doborât noaptea trecută 287 de drone ucrainene
Rusia a anunţat joi că a doborât în timpul nopţii 287 de drone ucrainene, una dintre cele mai masive atacuri ale armatei de la Kiev în aproape patru ani de ofensivă rusă.
UPDATE 8:00 - Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat pe 10 decembrie un nou proiect de lege privind cheltuielile pentru apărare, în valoare de 900 de miliarde de dolari, care include și ajutor militar pentru Ucraina.
Proiectul menține multe dintre politicile de securitate națională ale președintelui american Donald Trump, dar impune limite asupra capacității sale de a reduce numărul trupelor americane din Europa și de a restrânge sprijinul pentru Kiev.
Legea reautorizează utilizarea Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), un program condus de Pentagon care furnizează arme Ucrainei prin contracte cu companii americane de apărare. Documentul prevede că Ucraina va primi 400 de milioane de dolari anual prin USAI în anii fiscali 2026 și 2027.
UPDATE 7:00 - Rusia a atacat în noaptea de 11 decembrie orașul ucrainean Kremenciuk, din regiunea Poltava, cu un baraj de rachete și drone.
Kremenciuk, situat pe malurile râului Nipru, se află la aproximativ 250 de kilometri sud-est de Kiev.
Forțele Aeriene au raportat peste noapte că Rusia a lansat valuri de drone asupra orașului. Armata a emis și o avertizare privind rachete balistice, cel puțin trei rachete fiind lansate asupra Kremenciukului. La scurt timp după aceea, au fost raportate explozii în oraș.
Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după ce Rusia a lansat pe 7 decembrie un atac combinat masiv asupra Kremenciukului, care a avariat mai multe instalații energetice.
