Rusia trebuie să coopereze cu România pentru a ști ce instalează SUA în bazele de aici - expert rus

În acest scop, ar fi util ca Moscova să accepte reluarea discuțiilor referitoare la Tratatul asupra Forțelor Convenționale din Europa (CFE), din care a ieșit în 2007, și ar trebui să se gândească la posibilitatea modificării statutului forțelor sale de menținere a păcii din Republica Moldova și să analizeze inițiativa Chișinăului referitoare la desfășurarea observatorilor internaționali în regiune, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Experții recomandă Moscovei să continue cooperarea cu SUA și să reacționeze calm față apropierea infrastructurii militare a  NATO de frontierele Rusiei, relatează publicația rusă în ediția de vineri.

Vicepreședintele american Joe Biden a purtat joi negocieri în România, unde până la sfârșitul anului ar trebui să fie instalate baze militare, scrie publicația rusă. Către 2011-2012 un proiect asemănător ar apărea și în Bulgaria. Între timp, Polonia și-a dat acordul de a instala elemente ale noului proiect de scut antirachetă pe teritoriul său, reamintește publicația rusă. Însă experții recomandă Moscovei să reacționeze calm față de apropierea infrastructurii NATO de frontierele Rusiei.

Observatorii americani spun că turneul vicepreședintelui american în Polonia, România și Cehia urmărește să liniștească temerile din zonă privitoare la recenta deschidere a președintelui Barack Obama față de Rusia, un efort privit cu suspiciune de unele țări din fostul spațiu sovietic. Analiștii subliniază că oaspetele american a reușit destul de ușor să obțină promisiuni din partea premierului polonez Donald Tusk și din partea președintelui Lech Kaczynski de a instala elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul polonez.

De asemenea, Nezavisimaia Gazeta reamintește că revista americană Stars and Stripes a scris recent că Pentagonul va cheltui peste 100 de milioane de dolari pentru a construi noi baze militare în România și Bulgaria, care demonstrează angajamentul SUA în regiune, deși administrația Obama a renunțat la planurile de instalare a unui scut antirachetă în Cehia și Polonia.

James Robbins, însărcinat cu probleme de securitate națională la centrul de reflecție American Foreign Policy Council, a subliniat însă că apariția bazelor militare în România și Bulgaria se înscrie într-o strategie globală de redesfășurare a forțelor, lansată în primii ani ai administrației Bush, care vizează mutarea forțelor americane din Germania către estul continentului. Redesfășurarea forțelor va fi mai ieftină și va permite ca acestea să fie mai aproape de Orientul Mijlociu, a explicat el.

Însă, la Moscova, există o altă viziune față de situația creată. Într-un interviu pentru Nezavisimaia Gazeta, generalul rus Viktor Esin, fost șef al Statutului Major, a spus că "desfășurarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa de Est și construcția unor baze militare în România și Bulgaria fac parte din aceeași schemă de apropiere a infrastructurii militare a NATO de frontierele Rusiei".

De asemenea, Esin consideră că americanii au luat o pauză pentru a se folosi Rusia în realizarea propriilor obiective. În primul rând, pe tema Afganistanului. Obținând permisul Rusiei de tranzitare a transporturilor sale militare, administrația Obama a început să desfășoare pe continentul european aceeași politică pe care o desfășura și fosta echipă de la Casa Albă.

În același timp, generalul consideră că Rusia ar trebui să reacționeze calm, întrucât sistemele "Standard", pe care Polonia a acceptat să le instaleze pe teritoriul său, sunt cu mult sub capacitățile rachetelor interceptoare cu bază terestră BGI. Proiectul promovat de fostul președinte american reprezenta un pericol pentru rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei, mai scrie publicația rusă. "Dacă nu vom participa la construcția scutului european antirachetă, americanii îl vor construi după propria schemă. Trebuie neapărat să cooperăm cu SUA, atunci interesele noastre pot fi luate în considerare", a spus expertul rus pentru Nezavisimaia Gazeta.

În ceea ce privește bazele militare din România și Bulgaria, decizia de instalare a acestora a fost luată acum câțiva ani, în cadrul NATO. Viktor Esin a subliniat că este necesar ca Rusia să coopereze atât cu SUA și NATO, cât și cu România și Bulgaria pentru a fi la curent cu ceea ce va fi instalat la aceste baze și pentru a avea o șansă de a influența aceste decizii. Se pare Moscova are doar o singură cale de a limita posibilitățile acestor obiective, și anume să ceară ratificarea textului Tratatutului adaptat al Forțelor Convenționale în Europa (CFE), a explicat el.

CFE limitează numărul de tancuri și de alte echipamente militare dintre Atlantic și munții Urali. Rusia s-a retras, însă, din acest Tratat în 2007, susținând că țările NATO îl ignoră. În februarie 2007, Statele Unite au început negocierile oficiale cu Varșovia și Praga pentru extinderea scutului antirachetă pe teritoriul american, ceea ce a stârnit nemulțumirea Rusiei, care a decis - și din cauza aceasta - să-și suspende participarea la Tratatul pentru Forțele Convenționale în Europa. Moscova și-a suspendat participarea la acest Tratat până când textul adaptat al acestuia va fi ratificat de toți membrii NATO.

Însă, scrie publicația rusă, americanii au pus Rusiei drept condiție retragerea contingentelor militare din Georgia și din Republica Molodva.
Experții militari consideră, scrie Nezavisimaia Gazeta, că este necesară reluarea demersurilor referitoare la CFE. "Probabil, Moscova ar trebui să se gândească la posibilitatea modificării statutului forțelor sale de menținere a păcii din Republica Moldova și să analizeze inițiativa Chișinăului referitoare la desfășurarea observatorilor internaționali în regiune. Aceasta ar putea deschide drumul spre ratificarea CFE", spun experții, potrivit Nezavisimaia Gazeta.