România este o hienă a Europei de Est, comentează presa ucraineană

Iar pentru a da greutate afirmațiilor sale, autorul articolului "România Mare sau Hiena, subspecia est-europeană" face ceea ce el numește "o incursiune în istorie".

România ca stat a apărut în 1877, scrie timer.od.ua, când în fruntea Principatelor Unite ale Valahiei și Moldovei a fost încoronat regele Carol I. Noul stat, prin însăși denumirea sa, România, își sublinia descendența din Imperiul Roman, care existase cu 1.500 de ani mai devreme.

Portalul notează ironic că o descendență îndepărtată exista totuși - actualul teritoriul al României a fost folosit de romani ca loc de surghiun pentru concetățenii lor certați cu legea - un gen de loc de exil cum era insula Sahalin (din vecinătatea Japoniei - n.red.) pentru Imperiul Rus - o fundătură îndepărtată, salbatică și rece. Deci, într-o anumită măsură, românii aveau legătură cu Roma - o parte din strămoșii lor erau ocnași exilați, scrie publicația ucraineană.

În 1878 regatul a primit primul supliment teritorial - pentru susținerea morală a Rusiei în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 a primit Dobrogea de Nord. Picanteria situației constă din faptul că la începutul războiului Principatul unit era vasal al Imperiului Otoman și, teoretic, trebuia să-i susțină pe turci. Așadar, prima anexare teritorială era de fapt o plată pentru trădare - românii au ales momentul când suveranul slăbit a ajuns în stare de război și au smuls o parte din teritoriul acestuia, lingușindu-se în același timp pe lângă un nou suveran, scrie autorul articolului postat pe timer.od.ua. 

Următoarea anexare a fost așteptată de România tocmai 35 de ani - până în 1913. În sud-vestul țării se desfășura cel de al doilea război balcanic, iar Bulgaria lupta concomitent împotriva Serbiei, Greciei și a Imperiului Otoman - întreaga armată bulgară era prinsă pe numeroase fronturi. Anume acest moment a fost ales de România pentru a-l lovi pe vecin pe la spate - fără să întâmpine vreo rezistență, armata română a trecut frontiera și a avansat pâna în apropiere de Sofia. Bulgaria nu avea altceva de făcut decât să capituleze. Conforma tratatului de la București, România a primit de la Bulgaria Dobrogea de Sud. Așadar, a doua anexare teritorială a venit în urma loviturii neanunțate, pe la spate, date unei țări care la acel moment lupta din răsputeri cu forțe ale inamicului ce o depășeau cu mult. 

În anul următor - 1914 - a început Primul Război Mondial, însă Bucureștiul nu se grăbea să ia parte. El aștepta și se târguia. Și doar după ce Antanta a promis românilor Transilvania care aparținea Ungariei armata română a început manevrele militare. Rezultatele acestora au fost jalnice - în patru luni "urmașii romanilor" au pierdut partea cea mai mare a teritoriului său, inclusiv capitala - Bucureștiul. Iar la 7 mai 1918 chiar au semnat un armistițiu cu Germania și aliații acesteia. Și doar succesul trupelor Antantei în Balcani din toamna anului 1918, care au determinat transferul trupelor germane și austriece spre vest, a permis românilor să reintre în război.

Ei au făcut acest lucru la 10 noiembrie 1918 - exact cu 24 de ore înainte de încheierea Primului Război Mondial.  De altfel, scrie site-ul ucrainean, pe români nici nu-i preocupa prea mult războiul mondial - ei erau interesați de noi teritorii, fără să țină cont cui aparțin acestea - dușmanilor sau prietenilor de altădată. Încă din ianuarie 1918 armata română, folosindu-se de războiul civil și de anarhia de pe teritoriul fostului aliat - Rusia - trece Dunărea și Prutul, ajunge la Nistru, ocupă Basarabia și o anexează la sfârșitul lunii noiembrie. La începutul anului 1919 aceeași soartă era împărtățită și de o parte a Austriei - ducatul Bucovina. Iar pentru Transilvania lupta a durat până în august 1919, însă și aceasta a fost acaparată. De notat că pe niciunul din teritoriile menționate românii nu constituiau o majoritate etnică, având maxim 35 la sută, susține publicația ucraineană. Astfel, sub lozinca "unirii tuturor românilor" și folosid slăbiciunea vecinilor, România a rupt din ei bucăți din teritoriu, iar legalitatea acestor anexări este contestabilă.
"Pai și nu este asta o hienă?", se întreabă sarcastic, ca o concluzie a istoriei repovestite, portalul timer.od.ua.

Pe teritoriile acaparate, mai scrie publicația, a început imediat românizarea intensă. De exemplu, în Basarabia în 1918 a fost adoptată o lege a naționalizării conform căreia toți locuitorii Basarabiei deveneau supuși ai României și erau obligați să vorbească și să scrie în limba română. Exilarea limbii ruse din sfera oficială a avut repercusiuni în primul rând asupra miilor de funcționari și angajați. Potrivit unor estimări, zeci de mii de familii de cinovnici (funcționari ai statului - n.r.) concediați din cauza necunoașterii limbii sau din motive politice au rămas fără vreo sursă de existență. Procese similare aveau loc și în Transilvania și în Bucovina. Populația locală răspundea prin revolte armate, care erau înăbușite de armata română regulată. Adică prosperarea în comun cu populația teritoriilor anexate a eșuat în mod evident, simte nevoia să explice publicația ucraineană.

"Însă și pentru hiene vin uneori vremuri grele și asta pentru că cei care dețin puterea în această lume nu au nici pe de parte întotdeauna nevoie de ele", își încheie portalul de la Odesa timer.od.ua articolul în care dă o interpretare proprie istoriei României.

Virulentul articol la adresa României publicat de acest site intervine în condițiile în care în ultimele zile s-au intensificat declarațiile acide dinspre presa sau diverși politicieni de la Kiev înspre București. Atacurile au fost stârnite de o declarație a președintelui Traian Băsescu făcută recent la Piatra Neamț în care explica de ce România nu poate semna un acord de frontieră cu Republica Moldova - România consideră inutilă semnarea unui tratat de frontieră "care să facă din șeful statului român un partener al lui Ribbentrop și al lui Molotov", a spus Băsescu, subliniind că acest demers ar fi împotriva obligațiilor asumate de statul român. Declarația a stârnit nemulțumirea Chișinăului, dar și critici din partea ministrului ucrainean al apărării, Iuri Ehanurov.

Luni, Partidul Comunist din Ucraina a afirmat că declarațiile președintelui Traian Băsescu reprezintă un pericol pentru integritatea teritorială a Ucrainei, pentru că în acest fel președintele Băsescu formulează revendicări teritoriale asupra teritoriilor statelor vecine României.