Din 2003, 6.830 de militari s-au rotit în misiunile din Irak. Bilanțul negativ, doi morți și 14 raniți. România este printre puținele țări care și-a menținut trupele în Golf și după 2006, când multe state au început retragerea. Acum trei ani au plecat Italia, Japonia și Norvegia, în 2007 au urmat Slovacia și Danemarca, iar în 2008, peste 18 țări și-au repatriat soldații.
Despre retragerea României s-a vorbit prima oară în 2005, în contextul crizei jurnaliștilor răpiți. PRM anunța inițierea unei legi de retragere a trupelor românești din Irak și Afganistan. PSD solicita acealași lucru.
În iunie 2006, PNL - aliat la guvernare al PD - cere, în CSAT, retragerea din Irak, prim-ministrul Apărării Teodor Atanasiu. Premierul Tăriceanu a declarat că măsura e necesară din cauza lipsei de suport popular, dar și a eforturilor financiare. Liberalii au fost susținuți de PSD, UDMR, PC și PRM. Numai că Traian Băsescu a apreciat că inițiativa PNL este inacceptabilă, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării a respins propunerea.
Liberalii nu s-au oprit și au strâns peste un milion de semnături în favoarea retragerii. Scandalul l-a lasat fără portofoliu pe Teodor Atanasiu, iar PNL a fost nevoit să cedeze PD-ului Ministerul Apărării.
Anul 2007 vine cu două noi cereri: una de la PNL si alta de la PSD. Traian Basescu ramâne, însă, ferm pe poziții declarând că "România trebuie să continue să își respecte angajamentele față de partenerii americani".
Guvernul Tăriceanu are o prima tentativă de a retrage trupele din Irak în vara lui 2007, dar președintele se opune din nou. În 2008, liberalii uită, cel puțin la nivel declarativ, de retragerea trupelor. În octombrie, ministrul Apărării Teodor Meleșcanu anunță că România e dispusă să rămână în Irak până la finele lui 2009. Dar cere ca prezența militarilor să fie legitimată fie printr-o cerere a Guvernului irakian, fie prin prelungirea rezoluției ONU. Astfel, în ianuarie 2009, Bagdadul și Bucureștiul semnează o înțelegere care prevede că militarii români asigură sprijin umanitar și medical în regiunile Tallil și Bagdad și desfășoară activități de instruire și consiliere pentru membrii Forțelor de Securitate irakiene. Memorandumul expiră la 31 iulie 2009. Înțelegerea nu a scutit Romania de un nou scandal.
După vizita lui Traian Basescu în Irak, pe 4 iunie Mircea Geoană, l-a acuzat pe șeful statului că a anunțat data retragerii trupelor fără a avea o discuție prealabilă cu membrii CSAT și fără acordul Parlamentului, așa cum prevede legea. În semn de protest, Geoană se anunță că renunță la funcția de vicepreședinte CSAT, pe care a obținut-o după intrarea PSD la Guvernare. La nici o lună, Traian Băsescu anunță că "de la 1 iulie 2009, participarea României cu trupe în Irak devine zero".
