Ultimele Stiri· 3 min citire

Părerile ungurilor

Părerile ungurilor

Publicat2 sept. 2009, 11:55
Actualizat2 sept. 2009, 12:40

"Nu este nici o problemă dacă vor avea un drapel, stemă au avut, iar imnul nu cred că îl vor schimba, căci imnul secuiului, este imnul secuiului. Însă nu prea cred că va fi o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cei din Cotroceni nu îi lasă, și nu îi vor lăsa. Să facă ce vor, doar să nu fie iarăși scandal cu autonomia, iar "acei" oameni, de care știm, să nu provoace manifeste în sensul patriotismului local...Nu știu cât de adevărat este acest articol știm bine că vor să facă un maxi San-Marino din ținutul secuiesc, dar acest lucru nu se va întâmpla. Nu în acest sistem."

Carole Titus Daniel, Miercurea-Ciuc, 20

"Părerea mea este că e prea târziu acum. Înainte de intrarea în Uniunea Europeană, ar fi fost posibil și grozav. Dar acum nu mai contează dacă Transilvania ar obține autonomie sau nu, pentru că acum UE ia deciziile și statele uniunii europene nu consideră că autonomia ar fi profitabilă. Dacă ar fi profitabil, ar ajuta și susține această autonomie. Oricum nu mai contează. Granițele sunt deschise și fiecare poate merge oriunde în Europa numai cu buletinul. Dacă nu-ți place, poți să te muți".

Bence K., Miercurea-Ciuc, 23


"Un teritoriu aparține celor ce îl locuiesc. Ținutul secuiesc este locuit de maghiari într-o proporție covărșitoare, peste 70%. Este de înțeles că acești oameni doresc să fie independenți de București, din punct de vedere cultural nu sunt legați de capitală României. Doresc să își păstreze vechile obiceiuri și cultura, cu ajutorul autonomiei locale cresc șansele ca acești oameni să nu fie asimilati de românii care îi încojoară. Sunt stabiliți în aceste zone de aproape un mileniu, și-au beneficiat încă de la bun inceput de un statut privilegiat în cadrul Regatului Ungar. Maghiarii din aceste zone nu doresc un "stat în stat", sintagma tot mai des folosita în ziua de azi, ci păstrarea identității lor culturale, care îi leagă de strămoșii lor. În ultimii 20 de ani s-au stabilit foarte mulți români în zona Mureșului și Clujului, orașe în care nu demult se vorbea ungurește... azi abia auzi o vorba pe maghiară... chestia asta mi-au spus-o niște secui care locuiesc în zonă. În Covasna și Harghita sunt puțini români de sute de ani...problema e prin Târgu-Mureș... unde sunt mai puțini unguri și, încet dar sigur, sunt asimilați de către românii (și rromii care sunt în număr mare prin Tg-Mureș) din zonă... Covasna și Harghita încă nu sunt in pericol pentru că numărul maghiarilor e mult prea mare.. dar e, totuși, în scădere, dacă luăm spre exemplu rapoartele demografice din ultimii 20 de ani".


T István-Attila, Cluj-Napoca, 22

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Ultimele Stiri