Moment decisiv pentru Republica Moldova. Partidele proromânești și comuniștii s-au înfruntat miercuri la urne

Comuniștii aflați la putere au câștigat alegerile parlamentare din 5 aprilie. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat că scrutinul a respectat standardele internaționale, însă rezultatul a dus la proteste violente la Chișinău, unde manifestanți, în special tineri, au devastat clădirile Parlamentului și Președinției.

Partidul Comuniștilor. Formațiunea, succesoare a Partidului Comuniștilor din epoca sovietică și condusă de președintele în exercițiu Vladimir Voronin, rămâne cea mai populară din țară. Sondajele o creditează cu circa 30% din intențiile de vot, după ce la alegerile din 5 aprilie a obținut 49,48% din intențiile de vot.

După ce comuniștii au câștigat puterea în 2001, Voronin a schimbat în repetate rânduri agenda partidului. Încercând să atragă cât mai mulți vorbitori de limbă rusă, el a promis inițial că se va alătura uniunii Rusia-Belarus și că va impune rusa ca limbă oficială. Dar pe măsură ce relațiile cu Rusia s-au deteriorat, a anunțat că va încerca o apropiere de Uniunea Europeană. 

În paralel, relațiile cu România s-au tensionat constant. După alegerile din aprilie, Voronin a acuzat opoziția de tentativă de lovitură de stat și România că a alimentat violențele. El a avertizat că formațiunile liberale vor ca România să absoarbă R. Moldova. 

Partidul Liberal. Potrivit sondajelor, partidul proromân de centru-dreapta va obține circa 13% din voturi, aproximativ la fel ca în aprilie. Liderul formațiunii, Mihai Ghimbu, este un veteran în Parlament. Partidul a câștigat alegerile locale din Chișinău, din 2007, iar nepotul lui Ghimpu, Dorin Chirtoacă, a devenit primar al capitalei.

În timpul campaniei partidul a pledat pentru "relații frățești" cu România și a cerut alegătorilor să voteze împotriva comuniștilor, pentru a permite retragerea Republicii Moldova din sfera de influență rusă și aderarea la NATO și la UE. 

Partidul Democrat Liberal.  Partidul de centru-dreapta este creditat cu 7% din intențiile de vot, după ce în aprilie, când și-a făcut debutul politic, a obținut 12% din voturi. Liderul și fondatorul formațiunii, Vlad Filat, a fost ministru în două guverne. El s-a retras din Partidul Democrat după un diferend între el și conducerea formațiunii.

Partidul Democrat. Partidul, care se descrie drept de centru, a obținut mai puțin de 4% din voturi la ultimele alegeri. Dar numirea lui Marian Lupu la președinția formațiunii i-a permis formațiunii să urce în sondaje până la circa 10% din intențiile de vot.

Analiștii sunt de părere că peisajul politic din țară ar putea depinde de câți dintre susținătorii comuniștilor reușește Lupu să atragă de partea sa. Ei avertizează însă că și-ar putea uni forțele cu comuniștii, dacă Voronin se retrage din politică. Unii experți afirmă că, în aceste condiții, el ar putea deveni președintele țării.

Alianța Moldova Noastră. Formațiunea de dreapta, care, la fel ca celelalte două partide liberale se opune vehement comuniștilor, a obținut circa 10% din voturi în luna aprilie. Însă, potrivit sondajelor, va obține mai puțin de 3% de această dată, ceea ce înseamnă că nu va mai intra în Parlament. Liderul său, Serafim Urecheanu, este fost lider de sindicat și fost primar al Chișinăului.

Actualul președinte al Republicii Moldova se află la cel de-al doilea și ultimul mandat. Parlamentul format după alegerile din aprilie nu a reușit să îi aleagă un succesor, ceea ce a dus la dizolvarea legislativului și la convocarea de alegeri anticipate. Voronin a anunțat deja că intenționează să rămână în continuare pe scena politică, "asemenea lui Deng Xiaoping", care a exercitat o influență puternică în China și după ce s-a retras din funcțiile oficiale.  Voronin a fost ales președinte al Parlamentului, iar unii analiști sugerează că ar putea continua să exercite puterea din această poziție, la fel cum face Vladimir Putin în Rusia din funcția de premier.

Informații generale despre Republica Moldova

Republica Moldova este o fostă republică sovietică, ce și-a declarat independența în 27 august 1991, simultan cu mai multe alte republici sovietice și după o tentativă de lovitură de stat eșuată împotriva liderului de la Kremlin Mihail Gorbaciov. 

Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, salariul mediu pe economie fiind de circa 270 de dolari. Economia este bazată pe agricultură, iar vinurile sale sunt populare în regiune.

Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Estic și la Politica Europeană de Vecinătate, dar nu face parte din alianța militară NATO. Depinde de Rusia din punct de vedere energetic.

Află toate noutățile despre alegerile din Republica Moldova în secțiunea Moldova alege

Participă la sondajul REALITATEA.NET și răspunde la întrebarea: Credeți că partidele proromânești au vreo șansă în fața comuniștilor în Republica Moldova?