Moment decisiv pentru Republica Moldova. Partidele proromâneşti şi comuniştii s-au înfruntat miercuri la urne

Comuniştii aflaţi la putere au câştigat alegerile parlamentare din 5 aprilie. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat că scrutinul a respectat standardele internaţionale, însă rezultatul a dus la proteste violente la Chişinău, unde manifestanţi, în special tineri, au devastat clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Partidul Comuniştilor. Formaţiunea, succesoare a Partidului Comuniştilor din epoca sovietică şi condusă de preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin, rămâne cea mai populară din ţară. Sondajele o creditează cu circa 30% din intenţiile de vot, după ce la alegerile din 5 aprilie a obţinut 49,48% din intenţiile de vot.

După ce comuniştii au câştigat puterea în 2001, Voronin a schimbat în repetate rânduri agenda partidului. Încercând să atragă cât mai mulţi vorbitori de limbă rusă, el a promis iniţial că se va alătura uniunii Rusia-Belarus şi că va impune rusa ca limbă oficială. Dar pe măsură ce relaţiile cu Rusia s-au deteriorat, a anunţat că va încerca o apropiere de Uniunea Europeană. 

În paralel, relaţiile cu România s-au tensionat constant. După alegerile din aprilie, Voronin a acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat şi România că a alimentat violenţele. El a avertizat că formaţiunile liberale vor ca România să absoarbă R. Moldova. 

Partidul Liberal. Potrivit sondajelor, partidul proromân de centru-dreapta va obţine circa 13% din voturi, aproximativ la fel ca în aprilie. Liderul formaţiunii, Mihai Ghimbu, este un veteran în Parlament. Partidul a câştigat alegerile locale din Chişinău, din 2007, iar nepotul lui Ghimpu, Dorin Chirtoacă, a devenit primar al capitalei.

În timpul campaniei partidul a pledat pentru "relaţii frăţeşti" cu România şi a cerut alegătorilor să voteze împotriva comuniştilor, pentru a permite retragerea Republicii Moldova din sfera de influenţă rusă şi aderarea la NATO şi la UE. 

Partidul Democrat Liberal.  Partidul de centru-dreapta este creditat cu 7% din intenţiile de vot, după ce în aprilie, când şi-a făcut debutul politic, a obţinut 12% din voturi. Liderul şi fondatorul formaţiunii, Vlad Filat, a fost ministru în două guverne. El s-a retras din Partidul Democrat după un diferend între el şi conducerea formaţiunii.

Partidul Democrat. Partidul, care se descrie drept de centru, a obţinut mai puţin de 4% din voturi la ultimele alegeri. Dar numirea lui Marian Lupu la preşedinţia formaţiunii i-a permis formaţiunii să urce în sondaje până la circa 10% din intenţiile de vot.

Analiştii sunt de părere că peisajul politic din ţară ar putea depinde de câţi dintre susţinătorii comuniştilor reuşeşte Lupu să atragă de partea sa. Ei avertizează însă că şi-ar putea uni forţele cu comuniştii, dacă Voronin se retrage din politică. Unii experţi afirmă că, în aceste condiţii, el ar putea deveni preşedintele ţării.

Alianţa Moldova Noastră. Formaţiunea de dreapta, care, la fel ca celelalte două partide liberale se opune vehement comuniştilor, a obţinut circa 10% din voturi în luna aprilie. Însă, potrivit sondajelor, va obţine mai puţin de 3% de această dată, ceea ce înseamnă că nu va mai intra în Parlament. Liderul său, Serafim Urecheanu, este fost lider de sindicat şi fost primar al Chişinăului.

Actualul preşedinte al Republicii Moldova se află la cel de-al doilea şi ultimul mandat. Parlamentul format după alegerile din aprilie nu a reuşit să îi aleagă un succesor, ceea ce a dus la dizolvarea legislativului şi la convocarea de alegeri anticipate. Voronin a anunţat deja că intenţionează să rămână în continuare pe scena politică, "asemenea lui Deng Xiaoping", care a exercitat o influenţă puternică în China şi după ce s-a retras din funcţiile oficiale.  Voronin a fost ales preşedinte al Parlamentului, iar unii analişti sugerează că ar putea continua să exercite puterea din această poziţie, la fel cum face Vladimir Putin în Rusia din funcţia de premier.

Informaţii generale despre Republica Moldova

Republica Moldova este o fostă republică sovietică, ce şi-a declarat independenţa în 27 august 1991, simultan cu mai multe alte republici sovietice şi după o tentativă de lovitură de stat eşuată împotriva liderului de la Kremlin Mihail Gorbaciov. 

Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, salariul mediu pe economie fiind de circa 270 de dolari. Economia este bazată pe agricultură, iar vinurile sale sunt populare în regiune.

Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Estic şi la Politica Europeană de Vecinătate, dar nu face parte din alianţa militară NATO. Depinde de Rusia din punct de vedere energetic.

Află toate noutăţile despre alegerile din Republica Moldova în secţiunea Moldova alege

Participă la sondajul REALITATEA.NET şi răspunde la întrebarea: Credeţi că partidele proromâneşti au vreo şansă în faţa comuniştilor în Republica Moldova?