Acordul cu Fondul Monetar Internațional nu aduce numai bani și avantaje pentru economia națională ci și condiții foarte stricte. Cele zece împrumuturi acordate de FMI până acum României au impus și înghețarea salariilor, majorarea taxelor și impozitelor, dar și proteste ale sindicatelor nemulțumite de politica economică a guvernelor. Pe de altă parte, disciplina financiară impusă de FMI a fost o garanție pentru alte împrumuturi și investiții străine.
Acordul pe care România îl negociază în prezent cu FMI este cel de-al unsprezecelea. Ultimul împrumut a fost acordat în 2004. Condițiile puse la acea vreme de către experții Fondului au determinat Guvernul să ia măsuri care au stârnit nemulțumirea populației.
Blocarea majorărilor salariale, dar și măsurile luate pentru reducerea deficitului de cont curent sau diminuarea inflației au dus la proteste sindicale. La nici doi ani de când Guvernul Năstase a încheiat acest acord, Guvernul Tăriceanu a decis rezilierea acordului cu FMI.
Reprezentanții FMI promiteau în anul 2003 o redresare a economiei prin respectarea condițiilor puse României în momentul semnării celui de-al doilea acord din timpul guvernării Năstase.
Primul acord semnat de România cu FMI a fost însă în 1975. Până la revoluția din 1989, au mai fost încheiate alte două aranjamente cu instituția - în 1977 și 1981. Toate au fost condiționate de respectarea cu strictețe a unor parametri economici.
După Revoluție, primul acord a fost încheiat în 1991 și a fost condiționat de stabilizarea economiei, liberalizarea prețurilor și reducerea inflației. Au urmat alte patru acorduri în care condițiile puse au fost destul de dure pentru România.
În 1999 FMI a cerut între altele, privatizarea TAROM, SIDEX și ALRO plus închiderea BANCOREX și a combinatului Comtim și concedierea a peste 3600 de persoane angajate la această societate din Timișoara. Lipsa fondurilor a făcut ca în acea perioadă porcii crescuți în combinat să nu aibă cu ce să fie hrăniți.
Pe lângă banii pe care România i-a primit de la FMI, beneficiul de pe urma acestor acorduri a fost disciplina financiară impusă României, dar și ușurința cu care au fost obținute alte împrumuturi de la instituțiile internaționale.
