Pe scurt, contractul multianual de întreţinere înseamnă asigurarea întreţinerii şi reparaţiilor pentru drumurile naţionale pentru o perioadă de 4ani, de către firme specializate. Dar aceasta nu înseamnă că autoritatea competentă: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale poate sta liniştită.
Închirierea utilajelor specifice reparaţiilor de drumuri se face prin alte contracte, pe alţi bani care ajung, de cele mai multe ori, în conturile aceloraşi firme câştigătoare ale contractelor multianuale.
Un studiu recent arată că România va avea autostrăzi şi drumuri naţionale, la standarde europene, abia peste 130 de ani şi numai în condiţiile în care se vor face reparaţii capitale cât mai rapid. Până atunci, din cauza infrastructurii, România se află pe ultimele poziţii în clasamentele europene privind securitatea traficului şi calitatea drumurilor. Dar aici vorbim numai despre un studiu.
Cum arată realitatea şi ce au înţeles autorităţile din acest termen-cât mai rapid?
Majoritatea licitaţiilor au fost câştigate de firme aparţinând numelor sonore din domeniu: Ovidiu Tender, Dorin Umbrărescu, Theodor Berna sau Dan Beşciu.
Surse din Ministerul Transporturilor afirmă că acest tip de contract nu asigură eficienţa în întreţinerea drumurilor naţionale, ci mai degrabă dă de lucru anumitor firme. Fostul ministru al transporturilor, Ludovic Orban, iniţiatorul acestui tip de contract are altă părere.
Ludovic Orban, fostul Ministru al Transporturilor susţine că în aproape toată Europa există astfel de contracte.
Şi totuşi, experienţa europeană invocată este deja istorie. În timp ce România abia a implementat acest tip de contract, alte state europene au renunţat deja la el, pentru simplul motiv că reparaţiile în regie proprie sunt mult mai ieftine. Un exemplu este Marea Britanie. Directorii Companiei de Autostrăzi sunt de părere că în străinătate se poate, dar nu şi la noi.
"Au renunţat, cred, pentru că au banii suficienţi să facă ei lucrările. Şi bineînţeles că este mai ieftin să fac lucrările în regie decât prin contract. Dar nu ne comparăm noi bugetul nostru cu al lor, vă spun sigur pentru că ştiu. Problema e la bani" spune Florin Dascălu, Director Direcţia Întreţinere şi Administrare din CNADNR.
Dar de ce nu mai poate Compania de Autostrăzi să facă aceste lucrări în regie proprie? Pentru că Ministerul Transporturilor a desfiinţat acest serviciu în urmă cu 8 ani.
În anul 2001, printr-o decizie a Ministrului Transporturilor de atunci, Miron Mitrea, serviciul de mecanizare, cel care se ocupa de întreţinerea drumurilor a fost externalizat. Rămasă descoperită, Compania s-a văzut obligată să apeleze la serviciile unor firme de profil ale căror tarife pentru lucrări erau mult mai mari decât cele în regie proprie. Acum, directorii Companiei deplâng decizia luată în 2001, cea care a pus prima cărămidă la temelia contractelor multianuale.
Astfel, o mare parte din utilaje s-au externalizat şi s-au creat societăţi private care au preluat practic majoritatea contractelor.
Surse din Ministerul Transporturilor au explicat că desfiinţarea acestui serviciu a fost gândită tocmai pentru a facilita accesul la banul public pentru anumite firme şi cu o flotă de utilaje pregătită pentru serviciile de întreţinere şi reparaţii.
În 2008, la 7 ani de la desfiinţarea serviciului de mecanizare, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi au organizat licitaţii pentru contractele multianuale vară - iarnă 2008-2011 la nivelul celor 7 Direcţii subordonate. Valoarea contractelor este de peste 1 miliard de euro.
Chiar şi în vremuri de criză, mecanismul plăţilor funcţionează, dar nu foarte rapid, ce-i drept.
Deşi directorii se plâng că nu există bani pentru onorarea lucrărilor, registrul de operaţiuni şi plăţi al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale arată o altă realitate. Nu numai că banii pentru lucrări au fost viraţi, ci mai mult, au existat şi plăţi pentru servicii care au dublat valoarea lucrarilor contractate.
Deşi în pierdere, Compania Naţională încearcă să facă ceva economii şi realizează anumite lucrări cu proprii angajaţi pentru că nota de plată devine mai mică, comparativ cu sumele cerute de firmele câştigătoare ale licitatiei, ca supliment la contract.
Multe direcţii din ţară, deşi au semnat contracte pentru întreţinerea DN-urilor în tot timpul anului, iarna au încheiat contracte paralele, uneori cu aceleaşi firme, pentru închirierea de utilaje necesare deszăpezirii. Cu alte cuvinte, o companie este plătită pentru că-şi închiriază propriile utilaje pentru a presta serviciile din contract.
Astfel de situaţii sunt întâlnite peste tot în ţară. La DRDP Craiova, secţia Târgu Jiu, S.C. Gecor a câştigat multianuala, dar a încasat şi 100 de mii de euro pentru închirierea propriilor utilaje.
Firma Gecor apare în aceeaşi combinaţie de contracte şi la DRDP Bucureşti. În aceeaşi situaţie este şi firma Argecom, câştigătoare multianualei pentru secţia Piteşti care şi-a închiriat utilajele pentru aproape 200 de mii de euro. Directorul general adjunct de la CNADNR incearca o explicatie timida:
"Nu cred că în afară de contractele de multianaulă la DRDP Craiova la SDN Târgu Jiu au fost închiriate utilaje în alte condiţii decât cele pentru întreţinere multianuală. La Craiova este posibil ca situaţia pe care mi-o semnalaţi să fie plăţi întârziate. Am avut plăţi referitoare la iarnă pe care abia acuma am reuşit să le achităm şi să fie plăţi întârziate."
Dorin Umbrărescu, bonusuri din deszăpeziri
Şi cu toate acestea, directorul de la companie este obligat să recunoască. La nivel naţional cea mai importantă afacere a făcut-o firma lui Dorin Umbrărescu, UMB Spedition.
Deşi a câştigat contracte de 400 de milioane de euro pe o treime din totalul drumurilor naţionale, firma lui Umbrărescu a mai câştigat o licitaţie în valoare de peste 400 de mii de euro prin negociere fără anunţ de participare. Cristian Duică susţine că acest contract a fost semnat pentru a asigura deszăpezirea în iarna trecută, după ce au existat contestaţii la contractul de multianuală.
Directorul general adjunct din cadrul CNADNR susţine că acestea sunt contractele care începute la 15 noiembrie până în 27 februarie. "S-a lucrat pe soluţia pe care ne-o dăduse CNSC-ul, s-a lucrat cu firma care a câştigat licitaţia. Ea a fost contestată apoi la Curtea de Apel şi noi nu am putut încheia definitiv acest contract decât după ce s-a dat soluţia definitivă", spune Cristian Duică.
Deşi reparaţiile şi întreţinerea efectuate de firme în cadrul contractelor sunt destul de scumpe, calitatea lucrărilor lasa de multe ori de dorit.
De exemplu, directorul Direcţiei de Drumuri şi Poduri Constanţa a motivat că, în absenţa unui supraveghetor din partea companiei, constructorii fac de multe ori treabă de mântuială.
"Când ai în curte pe cineva şi nu îi spui şi ce să facă şi cum să-l urmăreşti şi cum să ai pretenţii sigur că acea persoană se consideră îndreptăţită să facă ce vrea", recunoaşte Aidîn Ibram, director DRDP Constanţa.
Un exemplu ar fi lucrarile pe Drumul Naţional 22 care leaga Constanţa de Tulcea. Compania a constat ca lucrarile sunt facute de mantuiala, reparatiile au fost reluate de constructor, dar pe vreme de ploaie si fara un supraveghetor din partea CNADR. Adică, cine dă banii nu se interesează ce se întâmplă, că doar sunt banii nostri, ai tuturor şi dacă mai dăm cu maşina în câte o groapă nu mai are nicio importanţă....o maşină mai puţin!
Iulian Rădulescu, Şeful serviciului de întreţinere al DRDP Constanţa susţine că la fiecare contract un anagajat al DRDP supraveghea lucrările.
"Nu e neapărat obligatoriu să fie un om tot timpul, sută la sută din timp, dar este un om care îi are sub observaţie". Rădulescu nu ştie sigur însă dacă DRDP a avut un om pentru lucrările realizate la Drumul Naţional 22.
Deşi Compania de Autostrăzi face plăţi de sute de mii de euro pentru diferite lucrări de întreţinere şi încheie contracte de alte sute de milioane, reţeaua de 16 mii de km de drumuri naţionale este departe de standarde.
Directorul Direcţiei de Întreţinere şi Administrare din cadrul CNADNR susţine că din 16.000 de kilometri de drumuri au fost reabilitaţi aproximativ 3.800 de kilometri, începând cu anul 1993.
"Acum ne aflăm în etapa a 6-a. Deci un ritm scăzut, din punctul meu de vedere", spune Florin Dascălu.
Şeful de serviciu întreţinere în Direcţia Constanţa explica de ce în România lucrările de reabilitare nu dau roade şi de ce nu mai trecem de stadiul reparaţiilor.
"Am 20 de gropi şi eu am bani decât de trei ce fac? Fac doar 3 gropi şi pe celelalte le las aşa? Încerc cât de cât să le fac pe toate.
REPORTER - Dar banii aceia sunt aruncaţi pe apa sâmbetei.
RĂDULESCU - Nu ai altfel cum." ne-a lămurit, Iulian Rădulescu, Şef serviciului de Întreţinere din cadrul DRDP Constanţa.
Concluzia aparţine unuia dintre noi. Şoferul care ştie cel mai bine drumurile, unde se repară şi pentru a câta oara.