Gropi de miliarde

Pe scurt, contractul multianual de întreținere înseamnă asigurarea întreținerii și reparațiilor pentru drumurile naționale pentru o perioadă de 4ani, de către firme specializate. Dar aceasta nu înseamnă că autoritatea competentă: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale poate sta liniștită.

Închirierea utilajelor specifice reparațiilor de drumuri se face prin alte contracte, pe alți bani care ajung, de cele mai multe ori, în conturile acelorași firme câștigătoare ale contractelor multianuale.

Un studiu recent arată că România va avea autostrăzi și drumuri naționale, la standarde europene, abia peste 130 de ani și numai în condițiile în care se vor face reparații capitale cât mai rapid. Până atunci, din cauza infrastructurii, România se află pe ultimele poziții în clasamentele europene privind securitatea traficului și calitatea drumurilor. Dar aici vorbim numai despre un studiu.

Cum arată realitatea și ce au înțeles autoritățile din acest termen-cât mai rapid?

Majoritatea licitațiilor au fost câștigate de firme aparținând numelor sonore din domeniu: Ovidiu Tender, Dorin Umbrărescu, Theodor Berna sau Dan Beșciu.

Surse din Ministerul Transporturilor afirmă că acest tip de contract nu asigură eficiența în întreținerea drumurilor naționale, ci mai degrabă dă de lucru anumitor firme. Fostul ministru al transporturilor, Ludovic Orban, inițiatorul acestui tip de contract are altă părere.

Ludovic Orban, fostul Ministru al Transporturilor susține că în aproape toată Europa există astfel de contracte.

Și totuși, experiența europeană invocată este deja istorie. În timp ce România abia a implementat acest tip de contract, alte state europene au renunțat deja la el, pentru simplul motiv că reparațiile în regie proprie sunt mult mai ieftine. Un exemplu este Marea Britanie. Directorii Companiei de Autostrăzi sunt de părere că în străinătate se poate, dar nu și la noi.

"Au renunțat, cred, pentru că au banii suficienți să facă ei lucrările. Și bineînțeles că este mai ieftin să fac lucrările în regie decât prin contract. Dar nu ne comparăm noi bugetul nostru cu al lor, vă spun sigur pentru că știu. Problema e la bani" spune Florin Dascălu, Director Direcția Întreținere și Administrare din CNADNR.

Dar de ce nu mai poate Compania de Autostrăzi să facă aceste lucrări în regie proprie? Pentru că Ministerul Transporturilor a desființat acest serviciu în urmă cu 8 ani.

În anul 2001, printr-o decizie a Ministrului Transporturilor de atunci, Miron Mitrea, serviciul de mecanizare, cel care se ocupa de întreținerea drumurilor a fost externalizat. Rămasă descoperită, Compania s-a văzut obligată să apeleze la serviciile unor firme de profil ale căror tarife pentru lucrări erau mult mai mari decât cele în regie proprie. Acum, directorii Companiei deplâng decizia luată în 2001, cea care a pus prima cărămidă la temelia contractelor multianuale.

Astfel, o mare parte din utilaje s-au externalizat și s-au creat societăți private care au preluat practic majoritatea contractelor.

Surse din Ministerul Transporturilor au explicat că desființarea acestui serviciu a fost gândită tocmai pentru a facilita accesul la banul public pentru anumite firme și cu o flotă de utilaje pregătită pentru serviciile de întreținere și reparații.

În 2008, la 7 ani de la desființarea serviciului de mecanizare, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Autostrăzi au organizat licitații pentru contractele multianuale vară - iarnă 2008-2011 la nivelul celor 7 Direcții subordonate. Valoarea contractelor este de peste 1 miliard de euro.

Chiar și în vremuri de criză, mecanismul plăților funcționează, dar nu foarte rapid, ce-i drept.

Deși directorii se plâng că nu există bani pentru onorarea lucrărilor, registrul de operațiuni și plăți al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale arată o altă realitate. Nu numai că banii pentru lucrări au fost virați, ci mai mult, au existat și plăți pentru servicii care au dublat valoarea lucrarilor contractate.

Deși în pierdere, Compania Națională încearcă să facă ceva economii și realizează anumite lucrări cu proprii angajați pentru că nota de plată devine mai mică, comparativ cu sumele cerute de firmele câștigătoare ale licitatiei, ca supliment la contract.

Multe direcții din țară, deși au semnat contracte pentru întreținerea DN-urilor în tot timpul anului, iarna au încheiat contracte paralele, uneori cu aceleași firme, pentru închirierea de utilaje necesare deszăpezirii. Cu alte cuvinte, o companie este plătită pentru că-și închiriază propriile utilaje pentru a presta serviciile din contract.

Astfel de situații sunt întâlnite peste tot în țară. La DRDP Craiova, secția Târgu Jiu, S.C. Gecor a câștigat multianuala, dar a încasat și 100 de mii de euro pentru închirierea propriilor utilaje.

Firma Gecor apare în aceeași combinație de contracte și la DRDP București. În aceeași situație este și firma Argecom, câștigătoare multianualei pentru secția Pitești care și-a închiriat utilajele pentru aproape 200 de mii de euro. Directorul general adjunct de la CNADNR incearca o explicatie timida:

"Nu cred că în afară de contractele de multianaulă la DRDP Craiova la SDN Târgu Jiu au fost închiriate utilaje în alte condiții decât cele pentru întreținere multianuală. La Craiova este posibil ca situația pe care mi-o semnalați să fie plăți întârziate. Am avut plăți referitoare la iarnă pe care abia acuma am reușit să le achităm și să fie plăți întârziate."

Dorin Umbrărescu, bonusuri din deszăpeziri

Și cu toate acestea, directorul de la companie este obligat să recunoască. La nivel național cea mai importantă afacere a făcut-o firma lui Dorin Umbrărescu, UMB Spedition.

Deși a câștigat contracte de 400 de milioane de euro pe o treime din totalul drumurilor naționale, firma lui Umbrărescu a mai câștigat o licitație în valoare de peste 400 de mii de euro prin negociere fără anunț de participare. Cristian Duică susține că acest contract a fost semnat pentru a asigura deszăpezirea în iarna trecută, după ce au existat contestații la contractul de multianuală.

Directorul general adjunct din cadrul CNADNR susține că acestea sunt contractele care începute la 15 noiembrie până în 27 februarie. "S-a lucrat pe soluția pe care ne-o dăduse CNSC-ul, s-a lucrat cu firma care a câștigat licitația. Ea a fost contestată apoi la Curtea de Apel și noi nu am putut încheia definitiv acest contract decât după ce s-a dat soluția definitivă", spune Cristian Duică.

Deși reparațiile și întreținerea efectuate de firme în cadrul contractelor sunt destul de scumpe, calitatea lucrărilor lasa de multe ori de dorit.

De exemplu, directorul Direcției de Drumuri și Poduri Constanța a motivat că, în absența unui supraveghetor din partea companiei, constructorii fac de multe ori treabă de mântuială.

"Când ai în curte pe cineva și nu îi spui și ce să facă și cum să-l urmărești și cum să ai pretenții sigur că acea persoană se consideră îndreptățită să facă ce vrea", recunoaște Aidîn Ibram, director DRDP Constanța.

Un exemplu ar fi lucrarile pe Drumul Național 22 care leaga Constanța de Tulcea. Compania a constat ca lucrarile sunt facute de mantuiala, reparatiile au fost reluate de constructor, dar pe vreme de ploaie si fara un supraveghetor din partea CNADR. Adică, cine dă banii nu se interesează ce se întâmplă, că doar sunt banii nostri, ai tuturor și dacă mai dăm cu mașina în câte o groapă nu mai are nicio importanță....o mașină mai puțin!

Iulian Rădulescu, Șeful serviciului de întreținere al DRDP Constanța susține că la fiecare contract un anagajat al DRDP supraveghea lucrările.

"Nu e neapărat obligatoriu să fie un om tot timpul, sută la sută din timp, dar este un om care îi are sub observație". Rădulescu nu știe sigur însă dacă DRDP a avut un om pentru lucrările realizate la Drumul Național 22.

Deși Compania de Autostrăzi face plăți de sute de mii de euro pentru diferite lucrări de întreținere și încheie contracte de alte sute de milioane, rețeaua de 16 mii de km de drumuri naționale este departe de standarde.

Directorul Direcției de Întreținere și Administrare din cadrul CNADNR susține că din 16.000 de kilometri de drumuri au fost reabilitați aproximativ 3.800 de kilometri, începând cu anul 1993.

"Acum ne aflăm în etapa a 6-a. Deci un ritm scăzut, din punctul meu de vedere", spune Florin Dascălu.

Șeful de serviciu întreținere în Direcția Constanța explica de ce în România lucrările de reabilitare nu dau roade și de ce nu mai trecem de stadiul reparațiilor.

"Am 20 de gropi și eu am bani decât de trei ce fac? Fac doar 3 gropi și pe celelalte le las așa? Încerc cât de cât să le fac pe toate.
REPORTER - Dar banii aceia sunt aruncați pe apa sâmbetei.
RĂDULESCU - Nu ai altfel cum." ne-a lămurit, Iulian Rădulescu, Șef serviciului de Întreținere din cadrul DRDP Constanța.

Concluzia aparține unuia dintre noi. Șoferul care știe cel mai bine drumurile, unde se repară și pentru a câta oara.