Cine spală carnea de pasăre înainte de a o pregăti riscă să se aleagă cu o bacterie periculoasă. Agenția britanică de Securitate Alimentară (Food Standard Agency – FSA) a lansat, luni, 16 iunie, un apel către populație de a înceta să mai spele carnea de pasăre înainte de a o găti, pentru a evita diseminarea bacteriilor.
Într-o prezentare video intitulată “adevărul despre Campylobacter”, FSA declară război acestei bacterii responsabile de infecții intestinale în general benigne, dar care pot fi și fatale la copii, persoanele în vârstă și persoanele imunodepresive, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
O practică des întâlnită
Circa 280.000 de britanici sunt afectați anual de această bacterie, care era cauza cel mai des întâlnită a gastro-enteritei. Și, în patru cazuri din cinci, carnea de pasăre este la originea răului.
În acest context, FSA se alarmează, pentru că, potrivit unor noi date, 44% dintre britanici spală în mod sistematic carnea de pui înainte de a o găti. Astfel, 36% dintre persoane o fac pentru a “curăța” pasărea, o treime pentru “a înlătura germenii” și alții pur și simplu “pentru că așa au fost obișnuiți”. Or, avertizează FSA, aceasta este o practică periculoasă, pentru că, “prin proiectarea picăturilor de apă se poate disemina bacteria pe mâini, haine, masa de lucru sau ustensilele din bucătărie”.
Prin urmare, pregătirea termică a cărnii este suficientă pentru a ucide microorganismele.
“O problemă serioasă”
“Lansăm această campanie pentru că studiul nostru a arătat că, deși oamenii au tendința de a urma recomandările atunci când prepară carnea de pasăre, spălându-se pe mâini și asigurându-se că gătesc bine carnea, sunt încă mulți cei care spală carnea crudă”, explică directoarea FSA, Catherine Brow. “Este o problemă serioasă. Bacteria poate antrena nu doar maladii grave, chiar moartea, ci costă sute de milioane de lire anual în materie de cheltuieli de sănătate”, explică aceasta.
În Franța, potrivit Ministerului Agriculturii, anual sunt recenzate 18.000 de cazuri. În 2012 a fost lansată o campanie contra “curățării” cărnii de pui. Potrivit unui raport al Autorității Europene de Securitate a Alimentelor (EFSA), din 2012, numărul cazurilor umane de salmonelloză sunt în scădere, dar numărul de campylobacterioze este în creștere constantă. “Aceste cifre s-ar putea chiar ca în realitate să fie mai mari, pentru că nu întotdeauna îmbolnăvirile sunt semnalate”, subliniază raportul, citat de L'Express.
Recomandări
Alte recomandări privind prepararea cărnii de pui ar fi:
- când păstrați carnea de pui la frigider, asigurați-vă că este bine împachetată și nu curg lichide din ea, care ar putea contamina alte alimente.
- nu spălați carnea crudă, dar spălați-vă bine pe mâini și curățați instrumentele pe care le-ați folosit atunci când ați pregătit carnea.
- gătiți carnea uniform, pentru a nu exista părți care nu au fost tratate termic suficient.
Cine este Campylobacter
Genul Campylobacter cuprinde bacili Gram negativi, mici, nesporulați, cu formă curbată sau de S, ce cresc în atmosfera de 5-10% oxigen, fiind considerați microaerofili. Campylobacter jejuni este recunoscut ca fiind una dintre principalele cauze ale bolilor diareice bacteriene în multe țări dezvoltate, iar Campylobacter fetus determină avorturi spontane la bovine și ovine, dar este și un un agent patogen la om. Aceste bacterii sunt larg răspândite în natură, fiind prezente în intestinul a numeroase specii de mamifere (porci, vaci, capre, oi, câini, pisici, rozătoare) și păsări (pui, curcani), precum și în apa contaminată cu materii fecale.
Mecanism de transmitere la om
Mecanismul de transmitere al infectiei la oameni nu este pe deplin elucidat. Infecția poate fi determinată de apa sau alimentele contaminate; ca și în cazul altor germeni enterici au fost raportate cazuri de transmitere pe cale fecal-orală a infecției.
După unii autori, Campylobacter se transformă, în condiții nefavorabile, în forme ”dormante”, prin care supraviețuiesc timp îndelungat în mediul înconjurător și revin la forma cultivabilă, virulentă, când ajung într-o gazdă favorabilă.
Infecția apare în general vara și este rezultatul ingestiei alimentelor nepreparate corespunzător.
Infecțiile cu Campylobacter jejuni se pot asocia cu colecistita, pancreatita, hepatita, peritonita, ulcere hemoragice la nivelul ileonului terminal sau cu complicații extraintestinale cum sunt: miocardita, pericardita, sindromul hemolitic-uremic, glomerulonefritele, eritemul nodos, vasculita, celulita. Complicatiile tardive care pot aparea sunt: artrita reactivă și sindromul Guillan-Barré (polinevrita acuta idiopatică).
