, potrivit news.ro.
Actul normativ votat acum prevede că persoanele înscrise în registru nu pot încheia contract de muncă ori de voluntariat cu entități publice sau private din sistemul de învăţământ, sănătate, protecţie socială, educaţie fizică şi sport, precum nici cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
De asemenea, persoanele înscrise în registru vor avea obligaţia să comunice Poliţiei informaţii privind persoana fizică sau juridică cu care au încheiat raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi.
„De azi, există un pic mai multă protecţie pentru minori şi persoanele vulnerabile faţă de agresorii sexuali condamnaţi. Legea menţionează acum foarte clar că aceştia, dacă sunt înscrişi în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în şcoli, spitale sau centre de îngrijire. De asemenea, Registrul va conţine acum şi informaţii privind locul lor de muncă al agresorului, o informaţie care până acum lipsea”, a subliniat senatorul USR Ştefan Pălărie, după votul din Camera Deputaţilor.
Legea pentru înfiinţarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019 de Parlament, printre iniţiatori numărându-se mai mulţi parlamentari USR. Totuși, utilizarea acestui registru este deficitară.
