Ministerul Mediului a pregătit un proiect legislativ prin care transpune integral Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, document care introduce sancțiuni penale mai dure pentru încălcarea legislației de mediu.
Printre cei mai afectați de noile prevederi s-ar putea număra fermierii, care riscă inclusiv pedepse cu închisoarea pentru anumite fapte legate de utilizarea apei în irigații sau de folosirea unor îngrășăminte și produse de protecție a plantelor neautorizate.
Până la 5 ani de închisoare pentru captarea ilegală a apei
Proiectul de act normativ propune modificarea Legii apelor nr. 107/1996 și introduce noi infracțiuni privind captarea apelor de suprafață și subterane.
Potrivit documentului, va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani, captarea apelor de suprafață sau subterane cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, dacă fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane.
Ministerul Mediului definește captarea apelor drept acțiunea de extragere, prelevare sau derivare controlată a apei din surse de suprafață sau subterane, prin foraje, drenuri ori alte mijloace tehnice, pentru consum uman, irigații, agricultură, producerea de energie, activități industriale sau alte utilizări economice și sociale.
Pedepsele pot ajunge până la 10 ani de închisoare
Proiectul legislativ prevede sancțiuni mai severe în situațiile în care sunt produse efectiv daune importante mediului.
Astfel, dacă fapta a provocat daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a apelor subterane, pedeapsa prevăzută este închisoarea de la doi la șapte ani.
În cazul faptelor săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Cea mai severă sancțiune este prevăzută pentru situațiile în care faptele au cauzat daune semnificative, pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, calității apelor ori unui ecosistem acvatic de dimensiuni sau valoare ecologică considerabilă. În astfel de cazuri, pedeapsa poate ajunge la închisoare de la trei la zece ani.
Potrivit Ministerului Mediului, săvârșirea unor astfel de fapte într-o arie naturală protejată reprezintă o circumstanță agravantă.
Arderea miriștilor devine infracțiune
Proiectul introduce în categoria infracțiunilor și arderea miriștilor, a stufului, a tufărișurilor și a vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice.
Pentru aceste fapte, sancțiunea prevăzută este închisoarea de la trei luni la un an sau amendă.
În categoria terenurilor supuse refacerii ecologice intră terenurile agricole și forestiere degradate, suprafețele afectate de alunecări de teren, eroziune, exces de umiditate, sărăturare sau poluare, habitatele naturale aflate în declin, terenurile afectate de activități umane, inclusiv foste perimetre miniere, halde de steril, zone industriale dezafectate și terenurile neproductive ale statului.
Închisoare și pentru utilizarea unor îngrășăminte sau pesticide neautorizate
Proiectul de lege introduce pedepse și pentru producerea, livrarea sau utilizarea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor neautorizate pentru culturi destinate comercializării.
De asemenea, sunt vizate și situațiile de nerespectare a interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole a unor produse de protecție a plantelor sau îngrășăminte chimice.
În aceste cazuri, pedeapsa prevăzută este închisoarea de la unu la cinci ani, însă doar dacă faptele au provocat decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau au produs daune semnificative calității aerului, solului ori apei, unui ecosistem, animalelor sau plantelor.
Pedepse și pentru introducerea ilegală de deșeuri în România
Proiectul de act normativ stabilește aceeași pedeapsă, de până la cinci ani de închisoare, și pentru introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile.
În ultimii ani, autoritățile române au descoperit numeroase transporturi ilegale de deșeuri provenite din state din Europa de Vest, fenomen care a generat controverse și a readus în atenție problema gestionării deșeurilor și a răspunderii celor implicați în astfel de activități.
