Într-o perioadă în care camerele inteligente și sistemele de recunoaștere asistate de inteligența artificială sunt tot mai prezente în spațiile publice, un start-up din Germania a venit cu o idee neobișnuită: articole vestimentare concepute pentru a îngreuna identificarea persoanelor de către aceste tehnologii.
Compania Urban Privacy, cu sediul în Leipzig, dezvoltă de câțiva ani produse inspirate din conceptul de contra-supraveghere. Printre acestea se numără jachete anti-urmărire și alte accesorii gândite pentru cei preocupați de protejarea identității în era digitală.
Jachetele care îi induc în eroare pe „ochii” inteligenței artificiale
Produsele create de Urban Privacy nu îi fac pe purtători invizibili și nici nu îi ascund complet de camerele de supraveghere. În schimb, acestea sunt proiectate astfel încât să îngreuneze identificarea lor de către sistemele de analiză video bazate pe inteligență artificială.
Jachetele sunt imprimate cu modele care imită trăsături faciale și pot induce în eroare software-ul folosit de camerele inteligente. În același timp, croiala asimetrică și foarte largă a articolelor vestimentare face mai dificilă încadrarea persoanei într-o anumită categorie de gen de către sistemele automate de analiză.
Designerul Nicole Scheller spune că una dintre marile probleme ale lumii digitale este lipsa controlului asupra informațiilor colectate.
„Principala problemă este că, pur și simplu, nu știm unde ajung aceste date”, explică designerul Nicole Scheller, adăugând că datele digitale au devenit o resursă extrem de valoroasă.
Ca exemplu, aceasta amintește de Meta, compania care deține Instagram și care comercializează ochelari de soare dotați cu camere video.
Cel mai bine vândut produs al companiei germane nu este însă o jachetă, ci o husă pentru smartphone.
Potrivit dezvoltatorilor, aceasta întrerupe complet conexiunea telefonului cu rețeaua și blochează inclusiv localizarea prin GPS. În aceste condiții, dispozitivul nu mai poate fi urmărit prin metodele obișnuite de localizare.
Ideea proiectului Urban Privacy a apărut în perioada în care Nicole Scheller studia designul vestimentar și lucra la proiecte axate pe conceptul de contra-supraveghere.
„Sistemele de supraveghere urmăresc capturarea identității, în timp ce moda este despre exprimarea ei. Este o zonă de tensiune interesantă: să folosești moda pentru a proteja identitatea și, în același timp, pentru a crește gradul de conștientizare, datorită aspectului vizual frapant”, spune Scheller.
Eșarfa care reacționează când cineva încearcă să o fotografieze
Printre produsele dezvoltate de compania germană se află și o eșarfă cu un cod QR integrat.
Atunci când cineva încearcă să o fotografieze, pe ecranul dispozitivului apare un link către site-ul no-photos-pls.com.
Co-fondatorul Daniel Preuß afirmă că interesul public pentru astfel de produse este în creștere și estimează că această tendință s-ar putea accentua pe măsură ce tehnologia de supraveghere devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi.
Camerele inteligente se extind în spațiile publice europene
În paralel cu apariția unor astfel de produse, utilizarea camerelor inteligente se extinde în mai multe state europene.
În luna martie, ministrul de Interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, a anunțat un plan prin care gările ar urma să fie dotate cu camere inteligente capabile să înregistreze date biometrice.
Inițiativa a fost criticată de organizația neguvernamentală AlgorithmWatch.
„Măsurile de supraveghere planificate ar crea condițiile pentru o urmărire generalizată a tuturor cetățenilor în spațiul public și ar însemna sfârșitul anonimatului. Amenințarea constantă a monitorizării îi poate descuraja pe oameni să devină activi politic sau să acceseze anumite servicii de consiliere.”
Pe de altă parte, Sindicatul Poliției Germane (GdP) susține introducerea sistemelor de supraveghere video bazate pe inteligență artificială în gări și apreciază că acestea reprezintă un instrument util pentru activitatea poliției, permițând identificarea mai rapidă a situațiilor neobișnuite și analizarea mai eficientă a imaginilor, într-un context marcat de lipsa de personal.
În prezent, camere inteligente sunt utilizate deja în mai multe orașe europene. În cele mai multe cazuri, acestea nu realizează evaluări biometrice, iar persoanele surprinse de camere sunt reprezentate prin linii simplificate. O excepție este landul german Hessa, unde poliția testează sisteme de recunoaștere facială biometrică în timp real, inclusiv în zona gării din Frankfurt, autoritățile afirmând că scopul este identificarea potențialilor teroriști, a persoanelor dispărute sau a victimelor răpirilor.