Sunt controverse uriașe în jurul dronei care a explodat în Portul Constanța. În lipsa unor explicații concrete din partea autorităților ucrainene, apar tot mai multe speculații. Mai multe voci susțin că drona urmărea de fapt o navă-fantomă a Rusiei, însă președintele exclude acest scenariu. Ministrul Apărării avertizează însă că „există riscul ca gradul de corupție din port să ascundă astfel de lucruri”. Investigație marca Realitatea PLUS despre caracatița care a vulnerabilizat Portul Constanța, amenințat de războiul de la graniță.
Miruță recunoaște corupția din Portul Constanța
La numai o săptămână după ce o dronă a lovit un bloc din Galați și a rănit o mamă și un copil, autoritățile române au fost luate prin surprindere de un nou incident extrem de grav pentru securitatea României. O dronă navală a explodat în Constanța. Conform autorităților, dispozitivul ar fi fost observat încă de la ora 5 dimineața, în apropierea portului. Iar la 6:20 Garda de Coastă a primit informarea din partea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare cu privire la drona care se îndrepta spre Dana 78.
Abia după patru ore, Ucraina anunță România că drona se va autodistruge, moment în care zona este evacuată pe o rază de un kilometru. 3 minute mai târziu are loc explozia.
Experții spun că, dacă dispozitivul nu rămânea blocat într-un baraj, se putea ajunge la o adevărată tragedie.
Însă, în lipsa unor explicații clare din partea Ucrainei, s-au conturat mai multe scenarii. Specialiștii susțin că intrarea în port este foarte restrictivă, iar traseul dronei ridică semne de întrebare și alimentează suspiciunile că aparatul nu s-a deplasat aleatoriu. Ținta Ucrainei ar fi fost petrolierul rus Safeen Elona, susțin jurnaliștii spotmedia.ro. Asta pentru că nava este listată pe site-ul guvernului ucrainean ca fiind parte a flotei-fantomă a Rusiei, pentru că încalcă embargoul asupra petrolului rusesc și ajută Kremlinul să își finanțeze războiul.
Investigație bombă! Păienjenișul din instituțiile publice
Conform MarineTraffic.com, care oferă informații în timp real despre mișcările navelor și poziția lor în porturi, cu o oră și jumătate înainte de a avea loc explozia, din Portul Midia Năvodari pleacă nava Safeen Elona, sub pavilionul Insulelor Marshall. Destinația petrolierului era orașul Novorossiîsk. Distanța dintre portul Midia-Năvodari, la care e legată rafinăria Petromidia, și cel rusesc este de aproximativ 800 de kilometri. Președintele Nicușor Dan, a exclus însă acest scenariu.
„Nu este un vas din flota fantomă, este un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale între portul Rusiei, Novorossiysk, pe care Kazahstan îl folosește pentru exportul de petrol, şi Rompetrol.”, zicea Nicușor Dan, președintele României.
În completare, Radu Miruță a publicat lista celor 6 nave care se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, despre care spune că nu au mai intrat în portul Constanța de când le-a fost interzis să facă asta. Printre ele se numără și petrolierul Celine, de pildă. Conform magicport.ai, o aplicație de localizare a navelor în funcție de numărul unic de identificare, nava a fost localizată în apele teritoriale române, în data de 18 martie 2025, cu destinația Constanța. Asta contrazice datele prezentate de Miruță conform cărora ultima trecere prin portul Constanța a petrolierului respectiv ar fi fost în 2023 și că se investighează o trecere cu alt nume în 2024.
„Le-am cerut unor autorități ale statului, care sunt responsabile de așa ceva. (...) Nu contest că se pot face erori. În raport scrie 2023 și a fost inclusă în lista de sancțiuni la 24 octombrie 2025. Am făcut verificări încrucișate, doar pentru a reduce riscurile unor greșeli. Se poate să fie o eroare. Important e dacă a intrat în portul Constanța după sancțiunile UE sau SUA, că de fapt, asta e problema. Există riscul ca gradul de corupție din port să ascundă astfel de lucruri.” - a transmis Radu Miruță.
Reacția ministrului Apărării întărește ideea unei adevărate caracatițe în instituțiile publice.
Scandalurile de corupție care slăbesc frontierele României
Dupa cazul șefului Vamilor, Mihai Savin, reținut și pus apoi sub control judiciar de procurori, un alt caz care ridică semne de întrebare este cel al șefului ANAF, Adrian Nica, numit în funcție în iulie 2025 de Ilie Bolojan.
Întrebat de jurnaliștii Realitatea PLUS dacă sunt adevărate acuzațiile, Adrian Nica a răspuns că nu are nicio implicare în dosar.
Nu este, însă, un caz singular. În februarie 2025, procurorii DNA au descins în Portul Constanța într-unul dintre cele mai mari dosare de corupție din ultimii ani. Anchetatorii au reținut 20 de persoane, printre care directori din cadrul Administrației Porturilor Maritime, funcționari și oameni de afaceri influenți. Potrivit DNA, mita ar fi fost oferită pentru obținerea de contracte, concesiuni, aprobări și facilități economice în port. Sumele vehiculate de procurori ajungeau până la 100.000 de euro pentru o singură intervenție, iar valoarea totală a mitei depășea 350.000 de euro.
Câteva luni mai târziu, ministrul Finanţelor, a trimis Corpul de Control la Vama Constanța după apariția unor acuzații privind blocaje la trecerea mărfurilor prin vamă și posibile favorizări ale unor operatori economici.
Realitatea PLUS l-a întrebat pe șeful ANAF și câte sesizări a făcut către Parchetul European pentru eludarea TVA în portul Constanța, însă acesta a evitat să răspundă.
Până astăzi, autoritățile române nu au răspuns clar la întrebarea care îi macină pe români: cum a ajuns o dronă încărcată cu explozibil în cel mai important port al României și de ce avertismentul a venit atât de târziu. Cert este că incidentul scoate la lumină un adevărat păienjeniș. De la dosare de corupție, la suspiciuni de fraudă și rețele de influență investigate de procurori, Portul Constanța rămâne nu doar o poartă economică strategică a României, ci și un punct sensibil pentru securitatea națională. Iar într-un context regional dominat de război, asta poate deveni o amenințare.
