Proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale, publicat marți

"Proiectul a fost elaborat și este promovat de Ministerul Justiției în temeiul programului de guvernare al Guvernului PNL Orban și a Memorandumului din data de 27 decembrie 2019 adoptat de acesta", anunță Minsterul Justiției, într-un comunicat de presă.

Proiectul va fi transmis către CSM pentru procedura de avizare, imediat după afișare.

Astfel, arată MJ, Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (în continuare, SIIJ), ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin această lege au fost stabilite principiile de funcționare a Secției, modalitățile de numire a conducerii Secției și a procurorilor din cadrul acesteia.

În vederea operaționalizării secției începând cu data stabilită de legiuitor - 23 octombrie 2018 –, s-a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

În structura de personal a Secției sunt prevăzute 41 de posturi în care 32 ocupate (7 procurori, 14 ofițeri de poliție judiciară, detașați, 8 grefieri detașați, 1 șofer detașat).

Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic, mai notează MJ.

În urma reanalizării dispozițiilor legale care reglementează activitatea SIIJ, mai arată MJ au rezultat discrepanțe care au condus la ideea că structura ar trebui desființată.

Atipic

MJ arată că o inadvertență ar fi necorelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului S.I.I.J., care par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT).

În acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet.

"Încălcarea principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători;

existența unei imunități de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații;

modul de reglementare și funcționare a SIIJ, raportat la definirea noțiunii de procuror ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituțional al controlului ierarhic.", mai notează MJ în lista de motive.

Din perspectiva oportunității, mai arată MJ, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. Astfel, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție).

De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem.

Opiniile sistemului

Opinii în sensul desființării SIIJ au fost exprimate și cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, punctele de vedere în acest sens fiind solicitate ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ și asociațiilor magistraților. Ca argumente aduse de entitățile consultate în favoarea desființării putem exemplifica următoarele:

modul de reglementare și funcționare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care definește noțiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepție de la principiul constituțional al controlului ierarhic;

prin modul de organizare și funcționare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar și judecătoresc eficient - în cazul soluțiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care își pot da ei înșiși, reciproc, orice soluție de clasare indiferent de situația de fapt sau de drept și indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanțele judecătorești nu pot obliga să-și trimită în judecată un coleg, membru al acestei secții;

lipsa unor dispoziții exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secții de a participa la ședințele de judecată în cauzele de competența SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluționarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum și la judecarea în fond și în căile de atac a respectivelor cauze (lipsă care a creat deja dificultăți majore în practică);

competența materială și teritorială atribuită acestei secții, din punct de vedere funcțional, creează dificultăți și nu asigură folosirea procurorilor specializați în situațiile în care s-ar impune (combaterea corupției, a criminalității organizată și terorismului);

numirea agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul șef de secție (structură fără personalitate juridică), deși numirea/detașarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituției.

De asemenea, în data de 25 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, inclusiv cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22%  din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării prevederilor privind Secția.