Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru 20 august decizia definitivă în procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Dosarul vizează neplata drepturilor salariale restante ale magistraților, obținute prin majorări retroactiv stabilite în instanță și câștigate deja în primă fază de ÎCCJ.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) solicită în instanță recuperarea unor drepturi salariale restante pentru magistrați, o miză financiară evaluată la aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București (CAB) a admis pe 5 mai acțiunea formulată de Instanța supremă și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste restanțe, inclusiv prin operarea unei rectificări bugetare.
Decizia CAB prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea ei în executare. În caz contrar, au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Acțiunea în instanță, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, invocă afectarea dreptului de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de peste un deceniu. De asemenea, Instanța supremă acuză executivul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și subminarea legitimității autorității judecătorești.
Strategia de apărare a Guvernului și sesizarea CJUE
În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat ridicarea unei excepții de neconstituționalitate la Curtea Constituțională (CCR) privind mai multe articole din Legea contenciosului administrativ. Scopul acestei demers este clarificarea limitelor de competență: dacă o instanță poate dispune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca drepturile bănești să depășească creditele bugetare aprobate prin lege.
Totodată, executivul a cerut trimiterea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei decizii de la Luxemburg.
Conflictul constitutional reclamat de Ilie Bolojan
Tensiunile au escaladat pe 2 iulie, când premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea oficială a Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.
Executivul susține că puterea judecătorească a depășit atribuțiile prevăzute de Constituție. Conform Legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului Administrativ, elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și gestionarea fondului de rezervă reprezintă atribute exclusive ale puterilor executivă și legislativă, în timp ce instanțele au doar rolul de a interpreta și aplica legea.
Originea restanțelor și blocajul bugetar
Drepturile salariale revendicate își au originea în deciziile luate în anul 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25% pentru a fi aliniate unor hotărâri judecătorești anterioare. Această majorare a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018.
Pentru anul 2026, proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie includea o alocare de aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ — o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, destinată tocmai acoperirii acestor restanțe. Cu toate acestea, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți, redirecționând resursele financiare către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
