În urmă cu doar două decenii, Scoția se confrunta cu una dintre cele mai grave probleme de criminalitate violentă din lumea dezvoltată. Astăzi, țara este privită ca un model internațional de succes în prevenirea infracționalității, după ce autoritățile au decis să trateze violența nu ca pe o simplă chestiune de ordine publică, ci ca pe o problemă de sănătate publică. Schimbarea de abordare a transformat radical realitatea socială a țării, potrivit unei analize publicate de BBC Future.
O țară marcată de violență
La începutul anilor 2000, situația din Scoția era alarmantă. Glasgow, cel mai mare oraș al țării, înregistra între 2003 și 2005 cea mai ridicată rată a omuciderilor de pe întregul continent european, iar Organizația Națiunilor Unite a ajuns să descrie Scoția drept cea mai violentă țară din lumea dezvoltată la acea vreme. Riscul ca o persoană să fie agresată în Scoția era de aproape trei ori mai mare decât în Statele Unite, o statistică ce a alarmat atât autoritățile locale, cât și organismele internaționale.
Nașterea unei noi abordări: Scottish Violence Reduction Unit
Confruntată cu această realitate, poliția scoțiană a decis în 2005 să înființeze Scottish Violence Reduction Unit (SVRU), o structură menită să combată violența nu doar prin arestări și condamnări, ci în primul rând prin prevenție. Ideea de bază a fost una preluată din domeniul medical: violența se răspândește în societate într-un mod similar unei epidemii și, la fel ca o boală, poate fi prevenită dacă sunt identificați din timp factorii de risc care o alimentează.
Această schimbare de paradigmă a presupus implicarea unui număr mare de actori care, până atunci, nu erau de obicei asociați cu lupta împotriva criminalității: medici, profesori, asistenți sociali, psihologi și organizații comunitare au fost aduși alături de poliție pentru a construi un răspuns coordonat la fenomenul violenței.
Sesiunile din sala de judecată, un moment de cotitură
Unul dintre episoadele cele mai cunoscute ale acestui program a avut loc în octombrie 2008, când 85 de membri ai unor bande rivale din Glasgow au fost aduși într-o sală de tribunal. Nu a fost vorba despre un proces propriu-zis, ci despre o întâlnire menită să producă un impact emoțional puternic asupra participanților.
Tinerii au ascultat mărturiile unor mame care își pierduseră copiii din cauza violenței, ale medicilor care tratau zilnic victimele atacurilor și ale unor persoane afectate direct de fenomen. Mesajul transmis a fost unul direct și fără echivoc: violența trebuie să se oprească. La finalul fiecărei astfel de sesiuni, participanții primeau un număr de telefon pe care îl puteau apela dacă doreau sprijin pentru a renunța la stilul de viață infracțional. După zece sesiuni similare, aproape 400 dintre cei 473 de participanți au cerut ajutor.
Rezultate concrete în următorul deceniu
Efectele acestei strategii nu au întârziat să apară. În deceniul care a urmat înființării SVRU, rata omuciderilor din Glasgow a scăzut cu 56%, iar la nivelul întregii Scoții numărul crimelor s-a redus cu 38%. Între 2006 și 2015, infracțiunile violente au scăzut cu aproape o treime.
În prezent, Scoția înregistrează cel mai mic număr de omucideri din ultimii peste 20 de ani și are o rată a criminalității mai scăzută decât țări precum Suedia, Franța sau Anglia și Țara Galilor.
Cine este cel mai expus riscului
O parte esențială a succesului programului a constat în identificarea precisă a grupurilor de risc. Autoritățile au constatat că aproape două treimi dintre actele de violență din Scoția implicau doar 1% din populație. Analizele realizate de specialiști au arătat că riscul de a fi implicat în acte de violență este semnificativ mai mare în rândul tinerilor proveniți din zone defavorizate, afectați de sărăcie, șomaj sau probleme în mediul familial.
În schimb, aceleași analize au evidențiat factori de protecție clari: educația, relațiile stabile cu părinții și sprijinul comunității din care provine tânărul s-au dovedit elemente esențiale pentru reducerea riscului de implicare în violență.
De la teorie la practică, în școli și spitale
Pe baza acestor concluzii, autoritățile scoțiene au dezvoltat programe specifice în școli, spitale și comunități. Personalul medical a fost instruit să identifice victimele violenței atunci când acestea ajungeau la urgențe și să le îndrume către servicii de sprijin social și psihologic, încercând astfel să întrerupă ciclul în care victimele de azi pot deveni agresorii de mâine.
Un model preluat și de alte state
Succesul abordării scoțiene nu a trecut neobservat. Începând cu 2019, unități similare de reducere a violenței au fost înființate în 20 de regiuni din Anglia și Țara Galilor, inclusiv la Londra, oraș care înregistrează aproape o treime din infracțiunile cu arme albe comise pe aceste teritorii. Primele evaluări ale acestor unități arată că și acolo s-a produs o reducere a celor mai grave forme de violență.
Provocări care rămân deschise
Deși rezultatele obținute în ultimele două decenii sunt considerate remarcabile, reprezentanții SVRU avertizează că fenomenul violenței nu este complet rezolvat. Creșterea influenței rețelelor sociale asupra tinerilor, efectele persistente ale pandemiei și nivelul ridicat al sărăciei în rândul copiilor reprezintă noi provocări pentru autorități.
Cu toate acestea, autoritățile scoțiene susțin că experiența ultimelor două decenii demonstrează un lucru esențial: violența nu este un fenomen inevitabil. Ea poate fi redusă semnificativ prin intervenții timpurii, prin colaborare strânsă între instituții și prin politici publice bazate pe dovezi, nu doar pe măsuri punitive.
Sursă: BBC Future – „How Scotland changed the way it tackled violence"
