UPDATE 21:45 - Macron preconizează o forță de menținere a păcii de 'câteva mii' de soldați per țară, fără permisiunea Rusiei
Președintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forță de menținere a păcii în Ucraina ar fi formată din 'câteva mii de oameni pentru fiecare țară' și nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmite EFE.
Într-un interviu publicat online sâmbătă seară de mai multe media regionale franceze, Macron trece în revistă progresul discuțiilor dintre o serie de țări, în principal europene, pentru a sprijini un eventual acord de pace în Ucraina.
Summitul prin videoconferință găzduit sâmbătă de prim-ministrul britanic Keir Starmer a înregistrat progrese în aceste discuții și a convenit ca joia viitoare să aibă loc pe teritoriul britanic o nouă reuniune a șefilor militari ai țărilor participante.
Macron precizează că obiectivul 'nu este de a avea o masă' de soldați, deoarece Ucraina are deja 'cea mai mare armată europeană', cu aproximativ un milion de soldați mobilizați.
Planul vizează mai degrabă 'desfășurarea câtorva mii de oameni pentru fiecare țară participantă', care ar fi plasați 'în puncte-cheie' din Ucraina, pentru a desfășura 'programe de formare' pentru forțele ucrainene, explică el.
UPDATE 19:05 - Este prea devreme pentru a discuta despre trupe europene în Ucraina, consideră liderul Finlandei
Președintel Finlandei, Alexander Stubb, a declarat sâmbătă pentru BBC că este „încă prea devreme” pentru a vorbi despre trimiterea de trupe pe teren ca parte a unor eventuale forțe de menținere a păcii în Ucraina.
Premierul britanic Keir Starmer, care sâmbătă a găzduit o reuniune în format virtual, a spus anterior afirmației făcute de liderul nordic că planificarea militară va intra într-o „fază operațională” și că joi va avea loc o nouă întâlnire.
Finlanda, a declarat președintele Stubb în acest context, este dispusă să facă parte din eforturile de a apăra un eventual acord de pace, „dar este prea devreme pentru a discuta” despre trimiterea de trupe pe teren „deoarece nu avem o încetare a focului, nu avem un proces de pace”.
UPDATE 14:50 - Președintele Zelenski dezminte orice încercuire a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezmințit sâmbătă orice încercuire a trupelor Kievului în regiunea rusă Kursk, la o zi după un apel lansat de președintele american Donald Trump pentru ca Moscova să cruțe viața "miilor de soldați" ucraineni încercuiți pe front, informează AFP.
"Trupele noastre continuă să respingă grupurile ruse și nord-coreene în regiunea Kursk. Nu există încercuire a trupelor noastre", a declarat președintele Zelenski într-un mesaj pe Telegram.
Președintele american Donald Trump a susținut vineri, într-un mesaj pe rețeaua de socializare Truth Social, că există "o șansă foarte bună" ca războiul din Rusia și Ucraina să se încheie, în urma discuțiilor avute (joi la Moscova de emisarul său Steve Witkoff) cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruțe viețile a mii de soldați ucraineni încercuiți de armata rusă.
Armata ucraineană a contrazis însă în aceeași zi afirmația lui Trump că ar exista trupe încercuite, recunoscând totuși că trupele sale din Kursk s-au repliat pe poziții "mai avantajoase".
În schimb, după afirmația lui Trump, președintele rus Vladimir Putin a îndemnat vineri soldații ucraineni care încă luptă în provincia rusă de graniță Kursk să depună armele.
Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial. Ocupând inițial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătrați, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor rusești, sprijinite și de trupe nord-coreene, pierderile ucrainene accelerându-se în ultimele zile.
Putin le-a ordonat săptămâna aceasta comandanților armatei ruse să finalizeze misiunea de a elibera cât mai curând posibil teritoriul care se mai află sub controlul trupelor ucrainene în provincia rusă Kursk, afirmând că soldații ucraineni care încă mai luptă acolo trebuie "să se predea sau să moară".
UPDATE 12:30 - Ucraina anunţă că a doborât 130 de drone lansate de Rusia, în cursul nopţii.
Forţele aeriene de la Kiev au anunţat că dronele Shahed de fabricaţie iraniană au fost doborâte în 14 regiuni şi că Moscova a atacat, de asemenea, cu două rachete balistice.
Kievul a anunţat, de asemenea, că numărul răniţilor în urma unui atac rusesc efectuat cu o zi înainte asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, Krivoi Roig, a crescut la 14. Vineri, oficialii au declarat că Rusia a atacat o zonă rezidenţială a oraşului din centrul Ucrainei - vizată în mod regulat de-a lungul invaziei de peste trei ani a Moscovei.
„Paisprezece persoane au fost rănite, printre care doi copii”, a declarat şeful regiunii Dnepropetrovsk, Serghei Lisak, pe Telegram.
Procurorii ucraineni au declarat că copiii răniţi erau un copil de doi ani şi unul de 15 ani.
Lisak a declarat că atacul cu rachete a distrus mai mult de o duzină de clădiri mari de apartamente şi 10 case.
UPDATE 10:50 - Rușii au atacat regiunea Zaporojie, potrivit unui mesaj al șefului administrației militare regionale, Ivan Fedorov, citat de Ukrinform. „Ca urmare a atacului inamic, a fost avariată o instalație de infrastructură într-una dintre localitățile regiunii”, a scris el.
Serviciile de urgență și unitățile de poliție au fost trimise la fața locului. Tot în timpul nopții, o dronă de atac rusă a lovit o clădire rezidențială din Cernihiv, provocând incendierea mai multor mașini dintr-o parcare.
„O clădire cu nouă etaje a fost avariată. Incendiul din parcare a fost localizat. În prezent, nu sunt raportate victime”, a transmis șeful Administrației militare regionale din Cernihiv, Dmytro Bryzhynskyi, pe Telegram.
Poziția Marii Britanii și presiunile internaționale
Moscova și-a exprimat reticența față de propunerea de armistițiu formulată de Statele Unite, ceea ce a determinat o reacție fermă din partea liderului britanic. „Nu putem permite ca Vladimir Putin să tergiverseze acest proces. Kremlinul arată un dispreț total față de propunerea președintelui Donald Trump privind încetarea focului, ceea ce demonstrează că nu este cu adevărat interesat de pace. Lumea are nevoie de acțiuni concrete”, a declarat Starmer.
Pentru a coordona un răspuns diplomatic, premierul britanic organizează o reuniune virtuală a unei coaliții internaționale formate din 25 de lideri europeni, oficiali NATO, reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și delegați din Canada, Australia, Noua Zeelandă și Ucraina. Potrivit Downing Street, obiectivul acestui summit este susținerea unei păci „juste și durabile” în Ucraina.
Discuții tensionate despre armistițiu
Washingtonul exercită presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a accepta negocierile de pace, iar acesta a fost de acord cu o încetare temporară a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile. Totuși, Kremlinul a transmis că „există aspecte și detalii importante” care trebuie soluționate înainte de ajungerea la un acord final.
Deși nu a respins inițiativa lui Trump, Putin a evitat să ofere un angajament clar. În acest context, premierul britanic a subliniat necesitatea monitorizării oricărei încetări a focului pentru a garanta că aceasta nu este doar o strategie de amânare. „Dacă Rusia acceptă negocierile, trebuie să ne asigurăm că respectă termenii acordului. Dacă refuză, trebuie să intensificăm presiunea economică pentru a pune capăt războiului”, a punctat Starmer.
Schimbare de strategie la Londra?
Un aspect remarcabil al declarațiilor recente ale premierului britanic este absența oricărei referiri la o posibilă desfășurare de trupe europene în Ucraina. Aceasta reprezintă o schimbare față de pozițiile anterioare, când se vorbea despre prezența forțelor britanice pe teren.
În acest sens, Vladimir Putin a fost categoric: Moscova va considera orice desfășurare a trupelor europene în Ucraina drept un act de agresiune, echivalent cu o declarație de război a NATO împotriva Rusiei. Acest avertisment subliniază încă o dată tensiunile geopolitice tot mai accentuate din jurul conflictului.
În timp ce unele state încearcă să găsească soluții pentru pace, altele privesc cu scepticism disponibilitatea reală a Moscovei de a pune capăt ostilităților.
