UPDATE 22:10 - Volodimir Zelenski cere mai multe sisteme de apărare aeriană, într-o convorbire cu Emmanuel Macron
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut duminică mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, relatează AFP.
"Am vorbit cu președintele Emmanuel Macron (...) L-am informat despre nevoile noastre prioritare - și în primul rând, de sisteme de apărare aeriană și rachete", a anunțat liderul ucrainean pe pagina sa de Facebook.
UPDATE 17:20 - Zelenski este principalul obstacol în calea păcii în #Ucraina, crede Lukașenko
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este principalul obstacol în calea păcii în Ucraina, deoarece în prezent nici Rusia, nici Statele Unite, nici măcar Europa nu se opun negocierilor pentru a pune capăt acestui război, a afirmat președintele belarus Aleksandr Lukașenko, în declarații difuzate duminică la televiziunea publică rusă, transmite EFE.
"Eu tindeam să-i acuz pe liderii europeni că nu sunt capabili să ajungă la acorduri, dar am primit multe informații în ultimele zile că nu SUA, care își doresc progrese în această chestiune, nici Rusia, care este gata să negocieze, nici liderii europeni, ci problema este la Zelenski", a susținut el.
UPDATE 14:40 - Kremlinul transmite duminică, prin intermediul purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că Rusia este profund îngrijorată de posibilitatea ca SUA să furnizeze rachete Tomahawk Ucrainei, avertizând că războiul a ajuns într-un moment dramatic, cu o escaladare din toate părţile, relatează Reuters.
„Subiectul rachetelor Tomahawk este extrem de îngrijorător”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterului de la televiziunea de stat rusă Pavel Zarubin. „Acum este într-adevăr un moment foarte dramatic, având în vedere că tensiunile escaladează din toate părţile”, a adăugat Peskov.
În comentariile transmite duminică, Peskov a declarat că, dacă rachetele Tomahawk ar fi lansate asupra Rusiei, Moscova ar trebui să ia în considerare faptul că unele versiuni ale rachetelor pot transporta focoase nucleare. „Imaginaţi-vă: o rachetă cu rază lungă de acţiune este lansată şi zboară, iar noi ştim că ar putea fi nucleară. Ce ar trebui să gândească Federaţia Rusă? Cum ar trebui să reacţioneze Rusia? Experţii militari din străinătate ar trebui să înţeleagă acest lucru”, a punctat Peskov, sugerând că Rusia ar putea răspunde nuclear.
UPDATE 13:35 - Președintele american Donald Trump rămâne fidel intenției sale de a realiza pacea în Ucraina, dar Kievul și Bruxelles-ul nu sunt interesate de dialog, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea publică rusă, relatează EFE.
UPDATE 12:59 - Jumătate dintre români nu cred că Armata Română poate face față unui atac de 48 de ore, în timp ce doar 35% dintre respondenți cred că ar rezista, iar 16% nu știu/nu răspund, se arată într-un sondaj realizat de Avangarde.
UPDATE 9:50 - Atacurile intense cu drone ale Ucrainei au împins Rusia într-o criză fără precedent, care naște efecte în lanț. Rusia a pierdut aproximativ 40% din capacitatea sa de rafinare, ceea ce a dus la o criză a combustibililor, cozi la benzinării și creștere de prețuri, relatează HotNews.ro.
Din cauza crizei, Moscova a fost nevoită să recurgă la importuri din Belarus și este pe cale să cumpere combustibili și din China și alte țări asiatice.
Informațiile furnizate de serviciile secrete americane Kievului au permis atacuri asupra unor importante instalații energetice rusești, inclusiv rafinării de petrol situate mult în spatele liniei frontului, potrivit mai multor oficiali ucraineni și americani familiarizați cu campania.
Ultimul astfel de atac a avut loc chiar sâmbătă dimineață, când Ucraina a anunțat că a lovit cu drone o rafinărie de petrol rusească aflată la 1.400 km distanță de front.
UPDATE 8:40 - Publicația independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitatea a 135.100 de militari ruși uciși în Ucraina.
Cel mai recent raport al publicațiilor acoperă perioada 24 februarie 2022 – 9 octombrie 2025.
De la ultima actualizare, la sfârșitul lunii septembrie, au fost confirmați încă 2.485 de militari ruși uciși.
Jurnaliștii menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, deoarece informațiile verificate provin din surse publice, precum necrologuri, postări ale rudelor, evenimente comemorative (cum ar fi plantări de copaci), articole din presa regională sau declarații ale autorităților locale.
Potrivit publicațiilor, bilanțul raportat al morților include acum 38.200 de voluntari, 18.450 de prizonieri recrutați și 15.200 de soldați mobilizați.
