Vladimir Putin și-ar fi convocat subordonații la o reuniune secretă, în decembrie 2025, în cadrul căreia ar fi trasat serviciilor de informații și armatei sarcina de a „distruge NATO și UE din interior” în 2026.
Moscova ar urmări acest obiectiv pe mai multe direcții. Una dintre ele ar viza testarea solidarității NATO printr-un atac limitat asupra unui stat membru, posibil încă din toamna acestui an.
Scenarii de atac limitat pentru testarea solidarității NATO
Evaluarea serviciilor de informații americane, relatată recent de The Wall Street Journal, indică o gamă largă de scenarii, de la atacuri cibernetice și acțiuni ale unor grupuri armate neidentificate până la o incursiune sau o invazie limitată într-un stat NATO de pe flancul estic.
Scopul ar fi provocarea unor diviziuni politice în interiorul alianței și testarea angajamentului de apărare colectivă, potrivit The Moscow Times.
Republica Moldova, țintă strategică în planurile Kremlinului
Un alt obiectiv major al Kremlinului ar fi destabilizarea Republicii Moldova, considerată esențială în strategia Rusiei de subminare a UE și NATO, potrivit The New York Times. Oficiali occidentali din domeniul informațiilor au declarat publicației că principala prioritate a Moscovei rămâne cucerirea Ucrainei, urmată de consolidarea controlului asupra Republicii Moldova.
Conform acelorași surse, Putin ar spera în continuare să ocupe sudul Ucrainei, pentru a crea un coridor terestru între Rusia și Republica Moldova. Poziția geografică a Chișinăului, la granița cu Ucraina și în proximitatea spațiului UE și NATO, ar transforma Republica Moldova într-o platformă strategică pentru viitoare presiuni asupra Ucrainei și Occidentului.
Atacurile asupra infrastructurii energetice și vulnerabilitățile Chișinăului
Rusia ar încerca deja să exploateze vulnerabilitățile economice și geografice ale regiunii. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina, în apropierea frontierei cu Republica Moldova, ar fi contaminat rezerve de apă de pe suprafețe întinse din ambele țări. Ulterior, drone rusești ar fi lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei, infrastructură care asigură până la 70% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova, provocând pene de curent extinse.
Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Forțelor Armate Germane, a avertizat că statele NATO, în special cele de pe flancul estic, se confruntă zilnic cu atacuri hibride. Rusia ar intensifica operațiunile din „zona gri”, menite să destabilizeze instituțiile și guvernele europene, inclusiv prin utilizarea dronelor pentru identificarea vulnerabilităților infrastructurii critice.
Polonia și statele baltice își fortifică infrastructura critică
„Rusia își reorientează deja economia și forțele militare în vederea pregătirii pentru un conflict la scară mai largă cu Occidentul”, a avertizat Breuer, în pofida războiului pe care Moscova îl poartă în Ucraina.
Pe fondul acestor riscuri, Polonia și statele baltice au început să își fortifice barajele, conductele de gaze și centralele electrice împotriva unor eventuale acte de sabotaj. Un oficial din serviciile de informații ale unuia dintre statele baltice a declarat pentru Reuters că structurile militare și de informații rusești ar analiza un atac în etape, inclusiv prin folosirea unor drone fabricate în Ucraina, pentru a îngreuna atribuirea responsabilității.
Potrivit oficialului citat, o astfel de operațiune ar necesita aprobarea conducerii ruse, inclusiv a lui Vladimir Putin. Miza principală nu ar fi neapărat efectele directe ale atacului, ci „haosul politic” pe care l-ar putea crea în interiorul NATO, în condițiile în care statele europene și SUA ar trebui să decidă rapid dacă incidentul justifică un răspuns colectiv.
