Semnalul vine chiar înainte ca FMI să publice noile prognoze economice, ceea ce arată că impactul este deja suficient de clar pentru a schimba estimările. La baza acestor evoluții stă blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, un punct esențial pentru transportul energiei la nivel mondial. Prin această rută trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul consumat global.
În urma conflictului, oferta globală de petrol a scăzut cu 13%, iar efectele nu s-au oprit aici. Problemele s-au propagat rapid în lanțurile de aprovizionare, afectând inclusiv transporturile și industrii conexe, precum cele de heliu sau îngrășăminte.
Prognoze revizuite: mai puțină creștere, mai multă inflație
Înainte de izbucnirea conflictului, estimările FMI indicau o ușoară revenire economică. Se avea în vedere o creștere globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027, pe fondul recuperării după pandemie. Acum, perspectiva s-a schimbat clar. „În schimb, toate drumurile duc acum către prețuri mai mari și o creștere mai lentă”, a spus Georgieva, care va prezenta o previzualizare a reuniunilor de primăvară într-un discurs joi.
Mesajul este simplu: chiar și în cel mai optimist scenariu, economia globală va crește mai încet, iar inflația va fi mai ridicată decât se estima anterior. Pe lângă conflictul actual, economia globală este deja fragilă, fiind influențată de mai mulți factori în același timp. „Ne aflăm într-o lume cu un nivel ridicat de incertitudine”, a spus șefa FMI, invocând tensiunile geopolitice, progresele tehnologice, șocurile climatice și schimbările demografice.
„Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom recupera din acest șoc, trebuie să fim cu ochii în patru pentru următorul.” Cu alte cuvinte, războiul vine peste un context deja complicat, amplificând dezechilibrele existente.
Cine resimte cel mai puternic efectele
Impactul nu este uniform. Țările care depind de importurile de energie sunt cele mai vulnerabile, mai ales cele cu resurse financiare limitate. Multe dintre aceste state nu au spațiu bugetar pentru a compensa scumpirile, ceea ce crește riscul de tensiuni sociale. În același timp, aproximativ 85% dintre membrii FMI sunt importatori de energie, ceea ce arată cât de larg este impactul.
Deși ar putea părea avantajate, nici țările exportatoare nu sunt ferite. De exemplu, Qatarul se confruntă cu efectele atacurilor asupra infrastructurii sale energetice și estimează că va avea nevoie de până la cinci ani pentru a recupera o parte semnificativă din producția de gaze.
Ce urmează în perioada imediată
Războiul va fi, cel mai probabil, tema centrală a întâlnirilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, programate săptămâna viitoare la Washington. Noile scenarii economice vor fi prezentate oficial pe 14 aprilie, în raportul World Economic Outlook. Chiar dacă ostilitățile s-ar opri rapid, efectele deja produse vor continua să se resimtă.
