Georgică Severin (CNA), avertisment după raportul de la Cotroceni: „Este o diferență între a combate dezinformarea și a decide tu, de la putere, ce este ea”

Lansarea oficială a „Raportului național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”, desfășurată în prezența șefului statului și a liderilor din structurile de securitate, a provocat o reacție critică extrem de dură din interiorul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Georgică Severin, membru al forului audiovizual, avertizează că sub paravanul combaterii știrilor false se consolidează un mecanism periculos de marginalizare a vocilor disidente, orchestrat de la cel mai înalt nivel politic.

Liste negre realizate de un „ONG cu finanțare obscură”, sub patronajul Președinției

Georgică Severin a demontat public modul în care s-a organizat dezbaterea de la Palatul Cotroceni, atrăgând atenția asupra absenței dreptului la replică pentru entitățile vizate și a asocierii dintre puterea politică, serviciile de informații și organizații private dubioase.

„Ieri, la Președinție, s-a lansat un raport despre dezinformare: ”Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”. Sună bine, nu? Să fim sinceri cu noi înșine. Nimeni nu spune că dezinformarea nu există. Există, e reală și face rău. Dar există o diferență fundamentală între a combate dezinformarea și a decide tu, de la putere, ce anume este dezinformare.

Ceea ce s-a întâmplat ieri la Cotroceni amestecă periculos aceste două lucruri. Un ONG cu finanțare obscură face liste negre și lansează acuzații nedovedite de dezinformare. Cei acuzați nu au fost invitați să se apere. Președintele patronează evenimentul. SRI e în sală. Ministrul Apărării este și el în sală. CNA închide posturi TV. BEC șterge postări, iar legislația europeană DSA va extinde tot mai mult competențele de moderare a conținutului.”

O nouă formă de control în 2026: „Nu e cenzură cu ștampilă. E mai subtil”

Reprezentantul CNA susține că actualul sistem nu mai folosește metodele clasice și brutale de interzicere a libertății de exprimare, ci apelează la strategii mult mai rafinate, menite să inducă un climat de teamă și conformism în spațiul public.

„Fiecare instituție poate spune, tehnic: „Noi nu am interzis nimic." Și au dreptate. Nimeni nu a interzis nimic în mod direct. Nu e cenzură cu ștampilă. E mai subtil. Și tocmai de aceea e mai greu de contestat. Dar când toate piesele se mișcă în același sens, rezultatul e același: vocile care nu se aliniază la narativul oficial devin suspecte, etichetate, marginalizate.

Asta nu se cheamă protecție democratică. Se cheamă presiune difuză. Și în România anului 2026, ar trebui să ne îngrijoreze cel puțin la fel de mult ca dezinformarea în sine. Întrebarea pe care o las deschisă: cine decide ce e dezinformare? Și cine supraveghează pe cei care decid?”

Poziția tranșantă a membrului CNA vine într-un moment de maximă sensibilitate, în care aplicarea regulamentelor europene privind serviciile digitale (DSA) riscă să fie interpretată la nivel local ca o pârghie de control politic asupra internetului și presei din România.