Un proiect nuclear pe care România l-a contestat ani la rând revine în actualitate. Bulgaria propune Ucrainei construirea centralei de la Belene, aflată la doar câțiva kilometri de granița cu țara noastră și abandonată în urmă cu mai bine de un deceniu.
România, coridor pentru energia Ucrainei. Planul scandalos
După mai bine de zece ani de la abandonarea proiectului, centrala nucleară de la Belene este din nou pe agenda publică. Președintele Rumen Radev i-a propus lui Volodimir Zelenski ca Bulgaria și Ucraina să construiască împreună centrala, folosind cele două reactoare fabricate deja pentru acest proiect. Potrivit autorităților de la Sofia, energia produsă ar urma să contribuie la refacerea sistemului energetic ucrainean, iar transportul electricității s-ar realiza prin infrastructura României.
Propunerea marchează o schimbare radicală de strategie. Până nu demult, Bulgaria negocia vânzarea reactoarelor către Ucraina, pentru finalizarea centralei nucleare de la Hmelnițki. Acum, autoritățile bulgare vor ca reactoarele să rămână la Belene și să fie puse în funcțiune.
Centrala este amplasată pe malul Dunării, în apropierea orașului Sviștov, la aproximativ 15 kilometri de granița cu România. Tocmai această apropiere a făcut ca proiectul să provoace încă de la început reacții puternice la București.
În 2006, compania bulgară de stat NEK – National Electric Company a atribuit contractul pentru construcția centralei companiei ruse Atomstroyexport, parte a grupului de stat Rosatom. Proiectul prevedea două reactoare nucleare de tip VVER-1000, iar contractul a fost semnat în ianuarie 2008, în timpul vizitei oficiale a lui Vladimir Putin la Sofia. Investiția era estimată atunci la aproape patru miliarde de euro și era considerată unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Rusiei în sud-estul Europei.
Bulgaria mizează din nou pe reactoarele rusești
România s-a opus acestui proiect încă de la primele discuții. Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, alături de organizațiile de mediu au cerut explicații, avertizând că o centrală nucleară amplasată atât de aproape de frontieră poate avea consecințe directe asupra sănătății populației.
În același an, fostul șef al Statului Major General, generalul Constantin Degeratu, a dus cazul inclusiv în atenția structurilor NATO. Acesta avertiza că România nu poate ignora construirea unei centrale nucleare la doar câțiva kilometri de graniță și vorbea despre implicațiile pe care un eventual accident le-ar putea avea asupra securității naționale. Degeratu susținea că proiectul folosește tehnologie nucleară precum cea de la Cernobîl și cerea o analiză aprofundată a riscurilor pentru România.
Generalul avertiza că, în cazul unui incident major, norul radioactiv nu s-ar opri la frontieră. Zone întinse din sudul României, inclusiv localități aflate de-a lungul Dunării, ar putea fi afectate de contaminare. Aceste avertismente au stat la baza pentru care România a cerut în repetate rânduri garanții suplimentare privind siguranța proiectului.
În 2011, disputele au escaladat. Ziarele din România descriau Belene drept o posibilă „bombă radioactivă” la granița țării și acuzau autoritățile bulgare că păstrează sub tăcere informații privind măsurile de securitate și planurile de intervenție în cazul unui accident. Organizațiile de mediu vorbeau despre riscul amplasării centralei într-o zonă cu activitate seismică și cereau oprirea definitivă a proiectului.
În 2012, Bulgaria a decis să renunțe la construcție, invocând costurile uriașe și lipsa unui investitor. Totuși, reactoarele construite de compania rusă Atomstroyexport nu au fost niciodată utilizate. Sofia a fost obligată ulterior să achite peste 600 de milioane de euro companiei ruse pentru echipamentele deja fabricate, iar acestea au rămas depozitate în Bulgaria.
În prezent, după mai bine de un deceniu de la stingerea disputei, în contextul războiului din Ucraina și al nevoii tot mai mari de energie electrică în regiune, același proiect revine în prim-plan. Inițiativa readuce în discuție toate controversele și toate avertismentele formulate de România în ultimii aproape 20 de ani.
