„Încercăm să creştem numărul de copii pentru o unitate şcolară ca să aibă personalitate juridică de la 300 la 500. Acum sistemul este foarte fragmentat de multe ori. Avem foarte multe unităţi şcolare mici. Şi atunci dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziţii de director. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori, practic se întorc la predare. Dar reuşim să concentrăm zonele astea educaţionale ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a declarat Daniel David în cadrul unui post TV.
Posturile astfel „eliberate” nu vor fi desființate, ci ocupanții lor – cadre didactice – vor reveni la activitatea de predare. Potrivit oficialului, această măsură ar contribui la reducerea cheltuielilor administrative și la o mai bună organizare a rețelei școlare.
Clase mai mari, dar în limite psiho-pedagogice
Pe lângă restructurarea unităților de învățământ, Ministerul Educației are în vedere și ajustarea numărului de elevi dintr-o clasă, urmând exemplele și normele din alte state europene. În prezent, o clasă poate avea între 10 și 24 de elevi, dar în viitor această limită ar putea crește.
„Fiindcă noi am făcut în 2023 nişte modificări prin care am ţintit nişte lucruri, cum să spun, foarte aproape de ideal, în condițiile în care ţara nu îşi permitea şi nu îşi permite aceste lucruri”, a mai declarat Daniel David.
El a explicat că această schimbare are un fundament economic și administrativ. În prezent, apar situații în care, dacă o clasă depășește cu puțin limita de elevi – spre exemplu cu trei copii –, este nevoie să fie creată o nouă clasă, ceea ce implică dublarea resurselor: cadre didactice, spații, cheltuieli operaționale.
Ajustări pentru un sistem mai sustenabil
Ministrul a punctat că aceste măsuri vin în contextul unei realități financiare și administrative care impune regândirea strategiilor educaționale.
„Acum avem situații, ciudate. De exemplu, până acum puteai să aduci peste numărul maxim, doi copii. Dacă aveai trei, făceai două clase. Când ai făcut 2 clase, ai dublat numărul de norme. Şi ajungem iarăși să avem o mulţime de cheltuieli în sistem pe care nu le putem susţine”, a explicat Daniel David.
