Perspectivele economice se complică, iar românii ar putea aștepta aproape un an de zile pentru primele reduceri de dobânzi. Un raport recent al economiștilor de la Erste Group arată că Banca Națională a României (BNR) va păstra rata-cheie la 6,5% cel puțin până în mai 2027, în condițiile în care recesiunea devine principalul scenariu pentru economia românească în 2026.
„Ne așteptăm ca rata cheie să rămână la 6,50% până în mai 2027. Majorările de dobândă par improbabile într-o economie fragilă, care operează cu un deficit de producție. O administrare mai riguroasă a lichidității, prin licitații de atragere a depozitelor, ar putea duce rata efectivă peste nivelul actual de 5,50% al facilității de depozit, însă acesta nu reprezintă scenariul nostru principal și ar semnala mai degrabă îngrijorări privind cursul de schimb decât o revenire a presiunilor inflaționiste”, se arată în raportul Erste.
Inflația se va tempera semnificativ până la finalul anului
Conform estimărilor, rata inflației va scădea la 5,9% până la finalul anului, față de 10,9% înregistrată în cel mai recent raport, pentru luna mai.
„O încetinire rapidă este de așteptat în lunile de vară, susținută de efectele de bază favorabile, în timp ce evoluțiile recente ale petrolului Brent indică o posibilă relaxare adițională a prețurilor globale la combustibili pe termen scurt. Riscul unei noi deprecieri a leului rămâne unul în creștere pentru evoluția inflației, chiar dacă, momentan, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un interval nou de tranzacționare”, precizează raportul.
Inflația de bază a înregistrat 8,5% în luna mai, iar analiștii Erste anticipează o reducere la 5,6% până la finele anului.
Ratingurile de credit rămân stabile în 2026
Documentul estimează că ratingurile de credit ale României nu vor suferi modificări în 2026, chiar și în contextul turbulențelor politice interne.
„Instabilitatea politică internă a adus un plus de incertitudine. Totuși, execuția bugetară fermă din primele cinci luni, o estimare realistă pentru bugetul de stat pe 2026, alături de veniturile suplimentare generate de creșterea PIB-ului nominal pe fondul inflației, oferă o marjă de siguranță pentru atingerea țintei de deficit fiscal de 6,2% din PIB stabilită pentru acest an”, subliniază raportul.
Cu toate acestea, planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană prevede măsuri suplimentare de austeritate pentru 2027 și anii următori, cu scopul de a genera un surplus primar și de a stopa creșterea raportului datorie-PIB.
„Implementarea acestui plan presupune un angajament politic ferm, care ar putea fi afectat de căderile succesive de guverne. Cu alegerile din 2028 la orizont, șansele unei ajustări fiscale continue par tot mai reduse, situație ce ar putea impune, la rândul ei, o politică monetară mai strictă”, avertizează specialiștii Erste.
Politică monetară fermă, chiar și pe fondul slăbirii economiei
Chiar dacă economia dă semne de încetinire, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din 2011, piața muncii se deteriorează, iar salariile reale continuă să se erodeze, BNR va opta, cel mai probabil, pentru păstrarea unei politici monetare restrictive, pentru a-și proteja credibilitatea în combaterea inflației.
Analiștii Erste consideră recesiunea din 2026 drept scenariul principal, care s-ar putea intensifica dacă România nu reușește să absoarbă fondurile europene din PNRR în ritmul planificat.
