O serie de decizii legislative adoptate din 2020 până în prezent ridică semne de întrebare majore asupra securității naționale a României. Sub paravanul tranziției către „energia verde” și al unei liberalizări de piață insuficient calibrate pentru piața internă, Sistemul Energetic Național a trecut prin cel mai sever proces de vulnerabilizare din istoria recentă.
Dosarul energiei: sute de milioane pierdute pentru români
Un rol cheie a fost jucat în aceste decizii de către Cristian Bușoi. Din poziția de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European și din postura de aliat politic al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, Bușoi a susținut activ pachetele legislative europene care au modificat radical arhitectura energetică a țării.
Documentele și voturile exprimate la nivel european arată că România a cedat treptat pârghiile de negociere directă pe piața gazelor și a energiei electrice, un domeniu în care deținea un statut de producător principal în Europa de Est.
Efectul REPowerEU și al achizițiilor comune: prin susținerea mecanismelor centralizate de achiziție a gazelor naturale, capacitatea individuală de negociere a României a fost diluată în cadrul blocului comunitar. Mai mult, modernizarea Regulamentului privind Rețelele Transeuropene de Energie a prioritizat interconectarea transfrontalieră în detrimentul investițiilor în rețeaua națională de stocare și distribuție — măsuri care ar fi putut amortiza șocul prețurilor pentru populație și companiile locale, după începerea războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Decuplarea producției în bandă: Pachetul „Fit for 55” a grăbit calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune, fără a pune în loc alternative echivalente de bază. Bușoi se lăuda că va negocia cu Comisia Europeană o împingere a termenului de închidere a centralelor, dar a reușit să obțină doar lacăte pe mine și tăierea lor la fier vechi.
Scandal de corupție la cârma energiei din Europa și UE
Bușoi a fost unul dintre susținătorii proiectului experimental al mini-reactoarelor nucleare de la Doicești. Totul a costat 250 de milioane de dolari, dar până acum au fost întocmite doar dosare cu șine.
Traseul politic al deciziilor lui Cristian Bușoi din sectorul energetic s-a suprapus cu mai multe dosare de cercetare penală și anchete de integritate la nivel european.
Informațiile din ancheta Qatargate au arătat că Cristian Bușoi a condus Grupul de prietenie UE-Qatar și a efectuat vizite de lucru decontate de statul din Golful Persic în perioada în care se dezbăteau subiecte energetice majore. Deși Bușoi a respins constant acuzațiile, susținând că demersurile sale au avut un caracter strict diplomatic, suspiciunile de lobby neafișat au rămas în atenția opiniei publice.
Ulterior, în primăvara anului 2025, Procuratura Europeană a extins verificările privind posibile fapte de corupție și influență necuvenită exercitate de gigantul tehnologic chinez Huawei în cadrul Parlamentului European. Bușoi s-a numărat printre oficialii vizați de investigații privind eventuale beneficii sau facilități care ar fi fost primite în timpul exercitării mandatului.
