Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 8 iulie 2026, să păstreze neschimbată rata dobânzii de politică monetară.
Astfel, dobânda-cheie rămâne la nivelul de 6,50% pe an.
Banca centrală a decis, de asemenea, să mențină rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept dobânda Lombard, la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
În același timp, BNR a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a continuat să crească
Decizia vine într-un context în care inflația rămâne la niveluri ridicate.
Potrivit datelor prezentate de banca centrală, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, indicatorul utilizat la nivelul Uniunii Europene, a urcat în luna mai la 9,7%, față de 9% în martie.
Totodată, rata medie anuală a inflației calculată după indicele prețurilor de consum a ajuns la 9,4% în mai, după ce în martie era de 8,5%.
Și rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a crescut, de la 7,6% în martie la 8,4% în mai.
Economia a stagnat în primele luni ale anului
BNR arată că activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce în ultimele trei luni ale anului trecut s-a contractat cu 1,9%.
Față de aceeași perioadă din 2025, economia României a înregistrat o scădere de 1,2% în primul trimestru al acestui an, după un avans modest de 0,2% în trimestrul precedent.
Potrivit băncii centrale, consumul populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni ale anului, în timp ce investițiile și-au încetinit ritmul de creștere, chiar dacă au rămas la un nivel considerat solid.
BNR vede o scădere a inflației în perioada următoare
Potrivit evaluărilor actuale ale băncii centrale, rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în luna iunie. Mai mult, în trimestrul al treilea din 2026, inflația ar putea consemna o reducere semnificativă.
BNR explică această evoluție prin epuizarea efectelor directe produse de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice, precum și a impactului generat de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Banca centrală avertizează că există încă multe incertitudini
Instituția atrage însă atenția că perspectivele economice rămân în continuare marcate de numeroase incertitudini.
Potrivit BNR, riscurile sunt legate inclusiv de situația politică internă și de eventualele măsuri care ar putea fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare, în concordanță cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv în care se află România.
