Statele Unite le-au transmis aliaților din NATO un chestionar prin care vor să afle cât de mult sunt susținute politica externă și strategia de apărare ale administrației Donald Trump. Răspunsurile ar putea cântări în analiza privind viitorul prezenței militare americane în Europa, într-un moment în care Washingtonul reevaluează amploarea angajamentului său militar pe continent, potrivit Bloomberg.
Documentul consultat de agenția de presă conține întrebări prin care administrația americană încearcă să determine dacă statele membre ale Alianței au susținut public pozițiile Washingtonului și în ce măsură sunt dispuse să coopereze cu actuala administrație. Printre aspectele urmărite se află sprijinul public pentru politica externă americană, restricțiile impuse utilizării bazelor militare de către trupele SUA, achizițiile de echipamente de apărare americane și poziția guvernelor europene față de regulile care ar putea împiedica atribuirea unor contracte către companii americane.
Washingtonul verifică poziția aliaților europeni
Întrebările din document urmăresc să stabilească în ce măsură aliații au avut o atitudine compatibilă cu modul în care administrația Trump își definește politica de securitate. Documentul face referire la necesitatea ca aliații să acționeze „puternic, clar și discret”, formulare asociată secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, scrie Bloomberg.
Chestionarul este analizat în contextul unei evaluări mai ample privind viitorul prezenței militare americane în Europa.
Prezența militară a SUA în Europa este reevaluată
Documentul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane pe continent. Analiza este programată să fie finalizată până în decembrie.
Aliații europeni se pregătesc pentru posibilitatea unei diminuări importante a sprijinului militar oferit de Statele Unite. Scenariile luate în calcul includ retragerea unor militari americani staționați în Europa și reducerea resurselor pe care Washingtonul ar urma să le pună la dispoziție în eventualitatea unui atac asupra unui stat NATO.
Un reprezentant al NATO a confirmat că Statele Unite lucrează împreună cu aliații în cadrul acestei evaluări, însă nu a oferit detalii despre conținutul chestionarului.
Întrebările transmise statelor membre ating, indirect, mai multe dintre temele care au generat divergențe între Washington și capitalele europene în ultimii ani.
Printre acestea se numără operațiunile militare americane împotriva Iranului, acțiunile administrației Trump în Venezuela și încercările statelor europene de a favoriza producătorii de armament de pe continent atunci când atribuie contracte militare.
De exemplu, întrebările referitoare la sprijinul public acordat politicii externe americane fac referire explicită la „inițiative” din Orientul Mijlociu și emisfera occidentală, două regiuni în care administrația Trump a acționat fără un mandat sau un sprijin explicit din partea NATO.
Divergențele privind Iranul
Statele Unite și Israelul au lansat operațiuni militare împotriva Iranului fără consultări cu NATO.
Unele state membre ale Alianței, printre care Spania, au interzis Statelor Unite să utilizeze baze militare aflate pe teritoriul lor pentru operațiuni împotriva Iranului.
Documentul transmis de Washington solicită fiecărui stat să precizeze dacă a impus astfel de restricții și dacă este dispus să le relaxeze sau să le elimine.
O altă sursă de tensiune a apărut în ianuarie, când Statele Unite l-au arestat, în urma unei operațiuni, pe liderul venezuelean de atunci, Nicolás Maduro, în cadrul unei campanii menite să consolideze influența americană în emisfera occidentală.
Mai multe guverne europene au considerat operațiunea o încălcare a dreptului internațional.
Washingtonul verifică și banii alocați apărării
Chestionarul abordează și nivelul cheltuielilor militare ale aliaților europeni.
Statele Unite solicită informații care să arate dacă obiectivele privind majorarea bugetelor pentru apărare sunt respectate și dacă anumite resurse militare americane sunt înlocuite treptat prin dezvoltarea unor capacități europene.
Washingtonul întreabă, de asemenea, dacă statele aliate achiziționează echipamente de la producătorii americani din industria de apărare și dacă guvernele lor s-au pronunțat împotriva unor politici europene de tip „fabricat în Europa”, prin care industria de apărare de pe continent este favorizată la atribuirea contractelor.
Una dintre întrebările documentului este formulată astfel: „Dacă nu, sunt dispuși să facă acest lucru?”
Chestionarul a ajuns la Bruxelles
Documentul a fost transmis inițial reprezentanților statelor aliate aflați la Washington. În această săptămână, chestionarul a fost distribuit și la sediul NATO din Bruxelles.
Statele Unite urmează să poarte în această lună discuții cu aliații europeni despre evaluarea aflată în desfășurare privind prezența militară americană în Europa.
În paralel, capitalele europene încearcă să anticipeze amploarea eventualelor modificări pe care Washingtonul le-ar putea face în dispozitivul său militar de pe continent.
Washingtonul pregătește noi reduceri
Evaluarea este așteptată să ducă la o reducere suplimentară a prezenței militare americane în Europa.
Washingtonul a anunțat deja retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania și intenționează să redistribuie alte unități.
În același timp, Donald Trump a promis suplimentarea trupelor americane din Polonia după alegerea lui Karol Nawrocki, un politician populist, în funcția de președinte al țării.
Statele Unite reduc, de asemenea, anumite resurse militare destinate sprijinirii aliaților în cazul unui conflict. Printre capacitățile care ar putea fi afectate se numără bombardierele strategice, pe care statele europene nu le dețin în aceeași categorie, dronele și navele militare.
Pentru NATO, diminuarea prezenței americane ar însemna o presiune suplimentară asupra statelor europene pentru dezvoltarea propriilor capacități militare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris evaluarea americană drept un proces firesc și justificat, în contextul majorării rapide a bugetelor pentru apărare ale Europei și Canadei.
„Cred că acest lucru apropie NATO. În opinia mea, efectuarea periodică a unor astfel de evaluări este pur și simplu o măsură rezonabilă”, a declarat Rutte jurnaliștilor.
Pentru aliații europeni, însă, întrebarea este cât de mult poate fi redusă dependența de Statele Unite fără ca garanția de securitate oferită de NATO să fie afectată și dacă Washingtonul va continua să separe angajamentele sale militare de diferențele politice dintre aliați.