Oricine a petrecut o zi pe litoral știe cât de rapid pot apărea pescărușii atunci când pe prosop sau pe șezlong apare o porție de cartofi prăjiți ori un sandviș. Însă atacurile acestor păsări nu sunt deloc întâmplătoare. Cercetătorii au descoperit că pescărușii își analizează cu atenție „țintele” înainte de a acționa și că există chiar un truc simplu care îi poate face să renunțe.
Studiile realizate în ultimii ani arată că aceste păsări sunt mult mai inteligente decât se credea. Ele urmăresc comportamentul oamenilor, învață din acțiunile acestora și folosesc informațiile pentru a decide când și de unde merită să fure hrană.
Privirea oamenilor îi poate face să dea înapoi
Pentru a afla cum iau pescărușii decizia de a se apropia de mâncare, Laura Kelley, specialistă în comportamentul animalelor la Universitatea din Exeter, a realizat un studiu desfășurat în mai multe localități de coastă din Cornwall, Devon și Dorset.
Ipoteza cercetătoarei a fost că, la fel ca multe alte animale, pescărușii percep privirea directă ca pe un posibil semnal de pericol. Pentru a testa această idee, au fost așezate pe sol două cutii cu hrană. Una era complet obișnuită, iar pe cealaltă au fost lipiți ochi de plastic.
Rezultatele experimentului au arătat că păsările nu au avut nicio reținere în a se apropia de cutia simplă. În schimb, în cazul celei decorate cu ochi, comportamentul lor s-a schimbat.
„Am descoperit că pescărușii se apropiau fără probleme de cutiile fără ochi. Dar, în cazul cutiilor cu ochi, pescărușii s-au împărțit în două grupuri. Primul grup a fost puțin reticent la început, dar a început să se apropie mai repede după mai multe încercări - au învățat că ochii nu sunt periculoși. Celălalt grup de pescăruși pur și simplu nu s-a apropiat niciodată”, a explicat Laura Kelley, potrivit BBC.
Nu toți pescărușii sunt la fel de îndrăzneți
Cercetătoarea spune că doar o parte dintre pescăruși sunt responsabili pentru cele mai multe incidente în care turiștii rămân fără mâncare.
Unele păsări sunt mult mai prudente și evită orice risc, în timp ce altele sunt dispuse să încerce aproape orice pentru a pune mâna pe hrană.
„Ei sunt cei care provoacă 95% din probleme. Este doar un grup mic care le strică reputația tuturor celorlalți - băieții răi ai lumii pescărușilor”, spune Kelley.
Cum au ajuns pescărușii să domine orașele de coastă
Specialiștii explică faptul că pescărușii sunt păsări oportuniste, capabile să profite de aproape orice sursă de hrană. Ei urmăresc permanent atât oamenii, cât și alte animale și intervin imediat atunci când observă o ocazie favorabilă.
Deși în multe stațiuni par mai numeroși ca niciodată, populațiile acestor păsări sunt, de fapt, în scădere în numeroase regiuni ale lumii. În 2021, pescărușul argintiu european și cel american au fost incluși pe lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Laura Kelley explică faptul că multe exemplare au abandonat habitatele naturale și s-au mutat în mediul urban, unde găsesc hrană mult mai ușor.
„Numărul lor în zonele naturale scade drastic din cauza pierderii habitatului și a lipsei hranei naturale disponibile, cauzată de pescuitul excesiv – dar și pentru că mediile urbane oferă pur și simplu multă hrană. Pescărușii sunt foarte adaptabili. Sunt curioși și perseverenți, iar aceste calități îi ajută să profite de noile medii în care ajung”, a explicat Laura Kelley.
Pescărușii învață din ceea ce fac oamenii
O altă cercetare, coordonată de Franziska Hacker, ecolog comportamental la Universitatea Națională Australiană, a demonstrat că pescărușii nu se limitează la a observa oamenii, ci învață din comportamentul lor.
Experimentul a avut loc în orașul Brighton. Cercetătoarea a mâncat chipsuri dintr-o pungă albastră, apoi a lăsat pe jos două ambalaje goale, unul albastru și unul verde, pentru a vedea pe care îl vor alege păsările.
„Pescărușul a scos un sunet și dintr-o dată au apărut încă 20”, a povestit Franziska Hacker.
Pentru ca rezultatele să nu fie influențate, cercetătoarea a rămas nemișcată și nu a făcut niciun gest care să atragă atenția păsărilor. Cu toate acestea, majoritatea pescărușilor s-au îndreptat spre ambalajul care avea aceeași culoare cu punga din care aceasta mâncase.
„Ei folosesc indicii comportamentale, chiar și pe cele oferite de oameni”, spune Hacker.
După doi ani de observații și experimente, oamenii de știință au constatat că pescărușii au ales ambalajul de aceeași culoare în aproximativ 95% dintre cazuri.
„Ei pot înțelege că eu mănânc ceva, pot recunoaște că obiectul de pe jos este același cu cel pe care îl țin în mână și pot face o alegere alimentară pe baza acestui lucru”, explică cercetătoarea.
De ce se adaptează atât de ușor
Specialiștii consideră pescărușii printre cele mai adaptabile păsări marine. Ei pot trăi în medii foarte diferite și au o alimentație extrem de variată, ceea ce le permite să supraviețuiască atât pe litoral, cât și în orașe.
Spre deosebire de multe alte păsări marine, pescărușii se deplasează cu ușurință în aer, pe apă și pe uscat. Sunt foarte agili atunci când merg, iar capacitatea de a decola rapid chiar și din spații înguste îi ajută să profite de orice ocazie pentru a găsi hrană, inclusiv de neatenția turiștilor aflați pe plajă.
