Economia Rusiei a revenit pe creștere în al doilea trimestru al anului, după ce s-a contractat la începutul lui 2026, însă economiștii avertizează că avansul rămâne dependent de cheltuielile militare și de veniturile temporar mai mari din petrol.
Banca Centrală a Rusiei a anunțat că economia țării a revenit pe creștere în al doilea trimestru al anului, după prima contracție înregistrată de la începutul lui 2023. Produsul intern brut a avansat cu 1,3% în intervalul aprilie-iunie, iar în prima jumătate a anului creșterea a fost de 0,6%, potrivit datelor Rosstat.
Creștere peste estimările Băncii Centrale și ale Guvernului
Rezultatul vine în pofida atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, care au redus volumele de procesare a petrolului la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Totuși, specialiștii avertizează că revenirea nu indică o însănătoșire structurală a economiei ruse.
Creșterea din trimestrul al doilea a depășit estimările oficiale. Ministerul Dezvoltării Economice anticipase un avans de 0,9%, iar Banca Centrală proiectase o creștere de 0,8%. Rosstat arată că este cea mai puternică expansiune trimestrială din ultimele șase trimestre.
Economistul Yegor Susin a explicat că rezultatul a fost susținut de un număr mai mare de zile lucrătoare, de condiții externe mai favorabile și de stimulul fiscal. Războiul din Iran a contribuit temporar la majorarea veniturilor petroliere ale Rusiei, la cel mai ridicat nivel de la începutul invaziei ruse din Ucraina.
În același timp, cheltuielile bugetului federal au crescut cu 16%, iar aproximativ o treime din bani au fost direcționați către armată și producția de armament. Astfel, sectorul militar-industrial a continuat să se extindă.
Industria civilă, în declin
În contrast cu industria legată de apărare, producția civilă rămâne sub presiune. Industria prelucrătoare civilă s-a contractat cu 3,2% față de anul trecut și s-a situat cu 4,6% sub nivelul din 2024, potrivit estimărilor publicate în mai de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt.
Creșterea economică din prima jumătate a anului a fost la jumătate față de ritmul de anul trecut și de aproape șapte ori mai lentă decât în perioada de boom economic alimentat de război, din anii 2023-2024.
În aprilie, după ce economia rusă s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, Vladimir Putin a criticat public oficialii responsabili de prognozele economice și a cerut „măsuri concrete” pentru revenirea economiei. Ulterior, liderul de la Kremlin a cerut o creștere „substanțială” și „sustenabilă”.
Dobânzile ridicate și atacurile ucrainene amenință economia Rusiei
Liam Peach, economist la Capital Economics, estimează că avansul din trimestrul al doilea nu se va transforma într-o tendință durabilă. În opinia sa, Rusia va rămâne într-o perioadă de stagnare în viitorul previzibil, din cauza dobânzilor ridicate, a problemelor din piața combustibililor și a slăbiciunii sectoarelor civile.
Atacurile cu drone ucrainene cu rază lungă de acțiune reprezintă, la rândul lor, un risc tot mai important. Pe lângă rafinării, dronele au vizat și infrastructura logistică, inclusiv depozite importante ale retailerului Wildberries.
Economistul Vladislav Inozemtsev susține că efectele acestor atacuri, combinate cu politicile Kremlinului, pot accentua presiunile asupra economiei. El estimează că inflația ar putea depăși cu 2-3 puncte procentuale prognozele anterioare, în timp ce veniturile reale și nivelul de trai ar putea înceta să mai crească.
Inozemtsev indică însă drept principal risc politicile interne ale Kremlinului: majorările de taxe, confiscarea unor afaceri private, reglementările tot mai restrictive și posibilitatea unei noi mobilizări militare. „Dacă va începe, va fi sfârșitul întregii economii rusești”, a avertizat economistul.
