Operațiunea de la Cernavodă, în presa internațională. Selecție realizată de Ana Maria Păcuraru

Presa internațională tratează închiderea centralei de la Cernavodă ca pe un simptom regional al crizei climatice. Bloomberg titrează că seceta de pe Dunăre forțează oprirea completă a singurei centrale nucleare a României, subliniind că este prima oprire totală din 2003 provocată de nivelul extrem de scăzut al fluviului, în timp ce Ungaria se confruntă cu dificultăți similare la reactorul de la Paks. Practic, Bloomberg plasează România și Ungaria în aceeași situație, ambele țări fiind afectate de limita fizică impusă de Dunăre.

Balkan Insight menține același ton factual, notând că nivelurile record de scăzute ale Dunării au impus oprirea temporară a ultimului reactor operațional de la Cernavodă, ceea ce obligă România să importe mai multă energie electrică. Publicația citează însă oficiali români care insistă că oprirea nu va afecta semnificativ sistemul energetic, fiind vorba despre un proces controlat, estimat la aproximativ zece zile.

Brussels Signal oferă cel mai relevant unghi comparativ, menționând că Ungaria s-a confruntat cu o oprire completă la centrala de la Paks — prima în 44 de ani de funcționare — din cauza nivelului scăzut al Dunării, centrală care asigură aproape jumătate din producția de electricitate a țării. Informația este atribuită premierului Péter Mogyor.

Tonul general al presei străine este unul tehnic și climatic: fenomenul este regional, cauzat de seceta istorică de pe Dunăre, iar Cernavodă acoperă în mod normal aproape un sfert din producția de electricitate a României. Un detaliu important este că Bloomberg nota încă din 11 august că oprirea era iminentă, în timp ce surse românești confirmă că Nuclearelectrica a activat clauza de forță majoră și a început achiziții de energie din Ucraina, prin intermediul furnizorului moldovean EnergoCom.