CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind legea cotelor pentru ursul brun. Dublarea numărului de exemplare care pot fi extrase, liberă

Despre ce lege este vorba

Legea contestată modifică OUG nr. 81/2021 privind metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor. Față de cotele precedente, 426 de exemplare la prevenție și 55 la intervenție, noua reglementare le dublează pe ambele. Exemplarele încadrate la nivelul de intervenție pot fi recoltate până la 31 decembrie 2026, cu interdicție expresă pentru femelele însoțite de pui sub doi ani și pentru zonele unde vânătoarea nu este permisă prin Legea vânătorii.

Argumentele președintelui

Nicușor Dan a atacat legea la CCR invocând mai multe critici de constituționalitate și de conformitate cu dreptul european. Șeful statului a susținut că stabilirea unor cote fixe de prevenție ar putea încălca Directiva Habitate, care protejează ursul brun ca specie de interes comunitar, și că eliminarea unor exemplare dintr-o specie strict protejată poate fi permisă doar ca excepție, justificată științific și numai dacă nu există alternative non-letale, precum relocarea, gardurile electrice sau gestionarea deșeurilor.

Un alt argument central a vizat separația puterilor: președintele a susținut că stabilirea directă, prin lege, a numărului de urși și a repartizării pe fonduri cinegetice reprezintă o preluare de către Parlament a unei decizii administrative concrete, care ar trebui să aparțină Ministerului Mediului și să poată fi atacată în contencios administrativ.

Nicușor Dan a mai reclamat lipsa unei sancțiuni exprese pentru încălcarea interdicției privind femelele cu pui, absența unui sistem digital de monitorizare în timp real a cotelor și riscul depășirii plafonului aprobat fără un mecanism de blocare automată.

Ce urmează

Prin respingerea sesizării, CCR validează constituționalitatea legii. Nicușor Dan are acum două opțiuni: să promulge actul normativ sau să formuleze o cerere de reexaminare către Parlament. Decizia vine într-un context politic și social intens disputat, între presiunea comunităților afectate de atacurile urșilor și avertismentele organizațiilor de mediu privind riscul transformării intervenției excepționale într-o formă de vânătoare planificată.