Un nou studiu arată că restricția calorică intermitentă nu doar că ajută la pierderea în greutate, ci și modifică semnificativ activitatea cerebrală și compoziția florei intestinale.
Cercetători din China au analizat impactul postului intermitent asupra creierului și intestinului, într-un efort de a înțelege mai bine cum poate fi combătută eficient obezitatea. Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. scrie Adevarul.ro.
Timp de 62 de zile, 25 de voluntari obezi au urmat un program de restricție energetică intermitentă (IER) – un regim ce presupune reducerea atentă a aportului caloric și zile cu alimentație limitată sau post relativ.
Rezultatele au fost promițătoare: participanții au slăbit în medie 7,6 kilograme, echivalentul a 7,8% din greutatea corporală. Mai mult decât atât, cercetătorii au observat modificări semnificative în activitatea unor regiuni ale creierului implicate în reglarea apetitului și a dependenței, precum și în compoziția microbiomului intestinal.
„Arătăm aici că o dietă IER schimbă axa creier-intestin-microbiom la oameni”, a declarat dr. Qiang Zeng, cercetător în domeniul sănătății de la Second Medical Center și Centrul Național de Cercetare Clinică pentru Boli Geriatrice din China. „Schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea regiunilor cerebrale legate de dependență, în timpul și după pierderea în greutate, sunt extrem de dinamice și corelate în timp”.
Condimentul care luptă împotriva cancerului. Arabii îl consumă după mesele copioase. Iată de ce
Legătura misterioasă dintre creier și intestin
Deși mecanismul exact rămâne neclar, nu se știe dacă modificările în intestin determină schimbările din creier sau invers, legătura strânsă dintre cele două este deja cunoscută. Cercetătorii consideră că influențarea unor zone din creier ar putea deveni o metodă eficientă de control al poftei de mâncare, scrie aceeași sursă.
Scanările fMRI (imagistică prin rezonanță magnetică funcțională) au evidențiat modificări în regiuni cerebrale esențiale pentru controlul apetitului, cum ar fi girusul orbitofrontal inferior. În același timp, probele de sânge și de scaun au arătat că schimbările din microbiomul intestinal erau legate de activitatea unor zone specifice ale creierului.
Bacteriile care influențează voința alimentară
De exemplu, prezența bacteriilor Coprococcus comes și Eubacterium hallii a fost asociată negativ cu activitatea din girusul orbitofrontal inferior stâng, o regiune implicată în funcțiile executive, inclusiv voința în fața tentațiilor alimentare.
„Se consideră că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional”, a explicat dr. Xiaoning Wang, cercetător la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie din China. „Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin nervi și circulația sanguină. La rândul său, creierul controlează comportamentul alimentar, iar nutrienții din dietă influențează compoziția microbiomului intestinal”, a mai precizat sursa.
Ceaiuri care pot fi periculoase pentru sănătate. Când și de ce trebuie consumate cu precauție
