Sub argumentul protejării copiilor, Bruxelles-ul analizează impunerea unor reguli care să oblige platformele să scaneze automat toate mesajele, inclusiv cele protejate prin criptare end-to-end.
Proiectul „Chat Control” și scopul declarat al inițiativei
Inițiativa legislativă „Chat Control” a fost lansată în anul 2022 de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Scopul declarat al acesteia este combaterea abuzurilor asupra minorilor în mediul digital. De atunci, proiectul a parcurs mai multe etape de amânări și revizuiri, pe fondul unei opoziții puternice venite din partea marilor companii tehnologice, dar și a specialiștilor în criptografie.
Argumentele criticilor: compromiterea integrității criptării end-to-end
Oponenții măsurilor atrag atenția că punerea în aplicare a acestui control ar echivala cu slăbirea criptării end-to-end, considerată cea mai avansată și sigură metodă de protecție a comunicațiilor digitale private. Introducerea unei „portițe” tehnice pentru scanarea automată ar putea crea oportunități nu doar pentru autorități, ci și pentru regimuri totalitare sau hackeri să exploateze aceste breșe, periclitând astfel securitatea informatică generală.
Reacții virale pe platformele sociale și forumuri europene
Subiectul a provocat un val mare de reacții pe Reddit Europe și alte rețele sociale, oamenii exprimându-și indignarea. Un mesaj care a devenit viral afirmă: „Uniunea Europeană vrea să folosească AI pentru a scana și raporta toate comunicările private criptate. Este o nebunie și încalcă fundamentele intimității și ale criptării end-to-end. Nu treceți cu vederea acest lucru, europeni! Sunați-vă și bombardați-vă reprezentanții din Bruxelles.”
Alte comentarii reclamă ipocrizia și incoerența politicilor europene: „În unele țări din UE nu ai voie să ai cameră video pe bordul mașinii pentru că filmezi oameni fără consimțământ. Și acum guvernele ne încalcă intimitatea și ar trebui să fim ok cu asta. Ipocriți.”
Dimensiunea politică a disputei: partide și alianțe paradoxale
Dezbaterea legislativă are și un puternic caracter politic. Observatorii atent urmăresc pozițiile europarlamentarilor, constatând că principalele partide de centru-dreapta, în special Partidul Popular European (PPE), susțin inițiativa „Chat Control”. Partide populiste și extremiste, precum AfD din Germania, se numără printre puținele forțe politice care se opun proiectului, realizând astfel o alianță neobișnuită între extreme și organizații pentru drepturile digitale.
Un comentariu remarcat notează: „Este incredibil că stânga și dreapta sunt de acord pe un singur subiect. Și chiar mai incredibil că verzii încă nu s-au decis.” Există totodată temeri legate de influența decizională a marilor guverne europene, „Germania este cheia. Dacă pierdem Germania, pierdem totul”, remarca un utilizator olandez. Pe forumuri, părerea dominantă este că măsura are mai mult de-a face cu controlul politic decât cu siguranța copiilor.
Un utilizator german avertizează: „Guvernele europene aleg varianta ușoară: supravegherea în masă. Astfel pot controla narațiunea, suprima opoziția și menține puterea. Nu e vorba de securitate, ci de a rămâne la putere.” Altă voce conchide: „Dacă le permitem politicienilor această putere, nu e o întrebare ‘dacă' vom ajunge la un regim totalitar, ci ‘când'.”
Riscuri multiple ce decurg din supravegherea totală
Pe lângă încălcarea dreptului la viață privată, alți factori de risc sunt relevanți: erori ce pot conduce la anchetarea utilizatorilor pentru alarme false, breșe de securitate ce pot expune date personale, limitarea libertății de exprimare și alte efecte nedorite.
Întrebarea care planează acum este dacă Europa va rămâne fidelă principiilor intimității digitale sau dacă va deschide o epocă a supravegherii totale, în care spațiul privat al mesajelor devine un „teren de joacă” pentru autorități și alte entități.
