Pe primul loc în acest top se află Atena, unde locuitorii sunt nevoiți să aloce aproape 19% din venitul lunar pentru plata facturilor de întreținere. Chiar dacă valorile în sine nu sunt cele mai mari din Europa, salariile relativ mici fac ca povara financiară să fie uriașă, situând capitala Greciei pe prima poziție în clasamentul celor mai împovărătoare orașe europene din perspectiva utilităților.
Locul al doilea este ocupat de Varșovia, capitala Poloniei, unde 17,6% din salariul mediu net se duce pe cheltuieli cu apa, electricitatea, gazele și alte servicii de bază. Deși Polonia a înregistrat o creștere economică notabilă în ultimul deceniu, decalajul dintre venituri și costurile de trai rămâne vizibil, în special în marile orașe.
Descoperă comorile ascunse ale Rivierei Franceze: cele mai pitorești sate dintre mare și munte
La polul opus, în partea de jos a clasamentului, se află orașele elvețiene Geneva și Zürich, unde ponderea facturilor în venitul lunar este de doar 3,2%–3,3%. Asta nu înseamnă că facturile sunt mai mici în Elveția – dimpotrivă, ele pot fi comparabile ca valoare absolută cu cele din alte capitale europene. Însă, datorită unor salarii nete foarte ridicate, impactul lor asupra bugetului personal este minim.
În Amsterdam sau Luxemburg, unde veniturile medii depășesc frecvent 4.000 de euro net, procentul cheltuit pe utilități rămâne redus, deși nu la fel de spectaculos ca în Elveția. Cu toate acestea, aceste orașe oferă o imagine a unui trai mai echilibrat, în care costurile de bază nu pun presiune excesivă pe veniturile populației.
Clasamentul evidențiază, de fapt, disparitățile economice majore dintre nordul și sudul Europei, dintre vestul bogat și estul aflat încă în recuperare. În vreme ce unii locuitori ai continentului plătesc facturile fără să le simtă în buzunar, alții sacrifică aproape o cincime din venitul lunar pentru a le acoperi.
Astfel, raportul dintre venituri și cheltuielile cu utilitățile devine un barometru precis al calității vieții și al sustenabilității economice în marile orașe europene. Iar în acest clasament al presiunii financiare, Atena și Varșovia conduc detașat.
Centrala nucleară care poate să devină al doilea Cernobîl. Avertismente sumbre pentru toată Europa
