O lege veche de peste trei decenii, care reglementează finanțarea uniunilor de creatori, este pe cale să fie modificată radical, cu un impact direct asupra portofelului fiecărui cititor din România. Un nou proiect de ordonanță de urgență, pus recent în consultare de Ministerul Culturii, propune ca timbrul literar — o taxă de 2% aplicată până acum exclusiv cărților de beletristică — să devină obligatoriu pentru orice volum vândut pe teritoriul țării. Această schimbare ar însemna că manualele școlare, cursurile universitare, albumele de artă sau cărțile științifice vor fi taxate suplimentar, indiferent dacă autorul este român, străin sau chiar o entitate de inteligență artificială.
Rebranduirea sistemului de taxare sub umbrela „timbrului cultural”
Inițiativa Ministerului Culturii urmărește simplificarea legislației prin reunirea diferitelor taxe sub titulatura de „timbru cultural”. Deși proiectul prevede eliminarea unor taxe considerate depășite, precum timbrul folcloric sau cel de divertisment, el păstrează cota de 2% pentru cărți, dar elimină distincția dintre genurile literare. În forma actuală a Legii 35/1994, taxa se aplica strict exemplarelor de beletristică, însă noua formulare legislativă vizează orice exemplar vândut, transformând un instrument de nișă într-o taxă universală pe consumul de carte.
Protestul editorilor: O povară financiară pe o piață în declin
Reacția industriei editoriale nu s-a lăsat așteptată, Asociația Editorilor din România (AER) calificând măsura drept o „taxă pe citit” introdusă într-un moment critic pentru cultura scrisă. Reprezentanții AER avertizează că situația sectorului a devenit dezastruoasă în ultimele nouă luni, pe fondul unei scăderi cu două cifre a consumului de carte. În acest context, extinderea timbrului literar este privită ca o amenințare care ar putea extrage peste 3 milioane de euro din buzunarele publicului, bani care ar urma să ajungă aproape exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România.
O prevedere anacronică în era digitală și a pieței libere
Argumentele aduse de editori subliniază faptul că timbrul literar reprezintă o rămășiță legislativă a unei perioade în care statul deținea monopolul asupra instituțiilor culturale și avea obligația de a asigura retribuția scriitorilor. Astăzi, aplicarea unei astfel de taxe pentru volume scrise de autori străini sau pentru traduceri este considerată nejustificată, mai ales că beneficiile nu se întorc către creatorii cărților respective, ci către o uniune profesională specifică. În consecință, AER solicită eliminarea definitivă a acestui mecanism de taxare, susținând că viitoarea formă a legii ar trebui să simplifice cu adevărat piața, nu să adauge noi bariere financiare între cititori și educație.
