Coronavirus - România: 19907 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

SAT ÎNTREG RETROCEDAT ÎN TRANSILVANIA. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile RETROCEDATE

Tuesday, 25 February 2014, 11:00 Sursă: Mediafax

Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

Procurorii DNA fac percheziţii, marţi dimineaţă, la două cabinete notariale din Arad şi la ocolul silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţeu, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA - Serviciul teritorial Timişoara. Surse judiciare afirmau că procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

Stelian Lupu, avocatul care reprezintă un grup de săteni din Nadăş ce au cerut revizuirea sentinţei prin care a fost împroprietărită familia Colţeu, a declarat, marţi dimineaţă, că percheziţiile procurorilor DNA au loc în urma unei plângeri penale formulate de el, în numele localnicilor, în anul 2012, plângere care a fost depusă la Parchetul instanţei supreme, dosarul fiind transmis ulterior către DNA.

Potrivit lui Stelian Lupu, în această plângere localnicii spun că familia Colţeu nu avea dreptul să moştenească terenurile pentru că proprietarul iniţial de la care ar fi moştenit averea Ecaterina Mairovitz, cea care ulterior a transmis drepturilor ligitioase familiei Colţeu, nu mai deţinea acele pământuri din anul 1939.

"În acel an a existat o licitaţie publică judecătorească, iar toate suprafeţele au fost cumpărate de către Societatea Forestieră Nadăş. Există documente în acest sens, iar licitaţie este menţionată inclusiv în cărţile funciare ale terenurilor. Ne întrebăm cum a fost posibil ca judecătorii să nu ţină cont de aceste documente, aşa cum nici Prefectura şi nici Direcţia Silvică Arad nu au luat în seamă existenţa lor, deşi teoretic apărau interesele statului", a declarat avocatul Lupu.

El a precizat că la Societatea Forestieră era acţionar, cu 81%, un cetăţean român. În plângere, sătenii reclamă şi o posibilă falsificare a numerelor topografice ale terenurilor şi modul de intabulare a acestor suprafeţe.

De asemenea, sătenii au mai reclamat modul în care s-au făcut executări silite "care se refereau la terenuri libere, dar în realitate acestea erau ocupate şi de case ale oamenilor".

"Pe toată perioada de la depunerea plângerii penale am colaborat cu procurorii DNA în privinţa probaţiunii", a adăugat avocatul Stelian Lupu.

În 2006, Judecătoria Ineu a admis o plângere a soţilor Viorica şi Mihai Colţeu prin care se cerea anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei judeţene şi Comisiei locale Tauţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Instanţa a dispus reconstituirea în favoarea reclamanţilor a dreptului de proprietate în natură pentru suprafaţa totală de 8.762 hectare de teren şi pădure, împreună cu clădirile sau alte construcţii aflate pe acestea.

Iniţial, atât Comisia locală Tauţ, cât şi Comisia judeţeană Arad au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privată formulată de soţii Colţeu. Împotriva sentinţei Judecătoriei Ineu au declarat recurs Comisia judeţeană şi Direcţia Silvică Arad, iar acţiunea a fost admisă de Tribunalul Arad, care motiva că reclamanţii Viorica şi Mihai Colţeu, prin Ecaterina Mairovitz (de la care au beneficiat de certificatul de moştenitori), nu au calitatea de persoane îndreptăţite să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât nu au vocaţie succesorală.

Cu toate acestea, un alt complet de la Tribunalul Arad a admis, ulterior, o contestaţie în anulare formulată de soţii Colţeu, devenind valabilă şi irevocabilă sentinţa nr. 657/2006 a Judecătoriei Ineu.

Astfel, în 2009, soţii Colţeu au reuşit să intabuleze suprafaţa dobândită în Cartea Funciară, adică tot extravilanul satului Nadăş, cu 1.200 de locuitori. În 2012, fiica împroprietăriţilor, Simona Ilieş, declara că părinţii săi au obţinut dreptul de proprietate prin moştenire de la o vecină, o bătrână evreică, Ecaterina Mairovitz, care a murit la vârsta de 93 de ani.

În noiembrie 2012, neînţelegerile dintre unii localnici şi familia Colţeu au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentinţe de evacuare a unei familii. Peste 30 de localnici s-au adunat atunci pentru susţinerea celor care locuiau în gospodăria ce urma să fie evacuată.

Familia Colţeu a mers atunci cu un buldozer pe o păşune unde exista un adăpost pentru ciobani şi animale, intenţionând evacuarea terenului. Jandarmii şi poliţiştii au intervenit pentru a se evita conflictele între părţi, iar evacuările nu au fost puse în practică.

Localnicii au susţinut, de-a lungul proceselor, că jumătate din suprafeţele obţinute de Colţeu intraseră în proprietatea sătenilor din Nadăş în urma reformelor agrare de dinainte de 1918, din timpul Imperiului Austro-Ungar şi în urma reformei agrare din anul 1921.

În februarie 2013, Prefectura Arad, Direcţia Silvică şi o parte dintre localnici s-au adresat Judecătoriei Ineu, cerând revizuirea sentinţei din 2006, sătenii afirmând că au intrat în posesia unor documente de arhivă care ar demonstra că familia Colţeu nu ar fi trebuit să obţină terenurile. "Aici vorbim de înscrisuri care arată atât că moştenitorul de drept al terenurilor era o altă persoană decât cea stabilită de instanţă şi care a transmis ulterior, prin moştenire, drepturile litigioase familiei Colţeu, cât şi faptul că suprafeţele atribuite prin sentinţă sunt mult mai mari decât cele din documente", declara avocatul Stelian Lupu.

Instanţa a respins solicitarea câteva luni mai târziu, dar s-a declarat recurs, care a fost respins în septembrie 2013.

O lună mai târziu, Prefectura Arad a depus la Judecătoria Ineu o nouă cerere de revizuire a sentinţei din 2006, afirmându-se că există probe noi în acest caz. "Cererea de revizuire are la bază noi probe care ar putea determina revizuirea sentinţei, alte probe decât cele pe care s-a întemeiat precedenta cerere de revizuire, respinsă de instanţele de judecată", declara purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Lucian Cozma.
În 28 octombrie 2013, Prefectura anunţa că a depus la ICCJ o cerere de strămutare a procesului privind revizuirea sentinţei. Cererea a fost aprobată, procesul fiind pe rol la Judecătoria Făgăraş.

Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL